România intră într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară, a declarat, joi, într-un conferinţă de presă, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
"Când o să analizaţi mai atent texul comunicatului veţi vedea că la noi va urma un ciclu de reducere. Noi nu obişnuim, şi nu fac nici de această dată, să preanunţăm deciziile din şedinţa următoare. Atâta timp cât vorbim de reducerea pe toate palierele ale indicatorilor cu care măsurăm inflaţia, şi atâta timp cât vorbim şi despre reduceri ale anticipaţiilor inflaţioniste, cele care ne-au îngrijorat foarte mult. Amintiţi-vă cum se discuta în februarie, începutul de martie, mai toată lumea vorbea de creşteri de preţuri de 10-15%. Aceste lucruri s-au calmat în mod evident, creşterile de preţuri au fost mult limitate şi, în special, în domeniul preţurilor administrate. Ele fiind, aceste creşteri, planificate încă de la începutul anului. Acolo, celelalte preţuri nu numai că s-au temperat în pragul sărbătorilor pascale, avem reduceri evidente de preţuri. Mesajul nostru este de intrare a României, cu această decizie, într-un ciclu de reducere a ratelor de dobândă. De ce am început coridorul? Am început coridorul pentru că rata de referinţă îşi diminuează mult din semnificaţie dacă transmisia nu este eficientă. Ne-am revizuit pozitiv ţinta de inflaţie de la sfârşit de an, în sens de scădere, şi este posibil să devansăm şi reducerea ratei de politică monetară", a spus Isărescu.
Potrivit oficialului BNR, ceea ce doreşte economia şi publicul este reducerea dobânzilor la credite, la finanţări.
"Indicatorul după care se calculează la creditele cu dobânda variabilă costul creditului ROBOR la 3 luni a coborât cu aproape două procente şi tendinţa este, în continuare, de coborâre. Mesajul nostru este de intrare într-un ciclu pe care sperăm să nu-l întrerupem. Adică ştirile din economie care depind de vreme, asta este economia românească, un ciclu de câteva sesiuni de reducere în ceea ce priveşte rata de politică monetară. Nu vom rămâne izolaţi de trendurile din Europa, mai mult ca sigur. Probabil că vom şi recupera o parte din decalaje", a explicat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a precizat faptul că relaţiile dintre rata de politică monetară şi creşterea economică nu sunt deloc directe în România.
"Sunt intermediate, la rândul lor. În România, se pare că mai mult depinde creşterea economică de resursele pe care le au băncile pentru a acorda credite noi. În condiţiile unor dependenţe mari la majoritatea băncilor, cu excepţia celor cu capital în totalitate românesc de funding de la banca mamă plus acest deleveraging, deci o reducere treptată a finanţărilor de la banca mamă noi puteam să ne grăbim să luăm măsuri riscante cu reducerea ratei de dobândă şi piaţa ne-ar fi infirmat. Se pare că în România s-a ajuns la un echilibru. Acestea sunt analizele noatre în ceea ce priveşte deleveragingul, cu alte cuvinte reducerea finanţărilor de la băncile mamă (...)", a subliniat Isărescu.
Acesta a afirmat, totodată, că în România există o cvasistagnare a cererii de credite, dar o a rezervelor minime obligatorii va putea influenţa pozitiv creşterea economică.
"Avem şi o stare, cel puţin, de cvasistagnare a cererii de credite şi în aceste condiţii uitându-ne înainte putem să activăm instrumentele pe care le avem al dispoziţie. Unul dintre ele este rata de politică monetară. În ce măsură va influenţa ciclul de reducere, pe deoparte, nivelul dobânzilor la credite, şi la cele vechi şi la cele noi, acest viitor ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară mai rămâne de văzut. Să vedem dacă situaţia din Europa nu va accentua, cumva, spun şi eu "Doamne fereşte" deleveranging-ul. Adică noi reducem dobânda dar băncile fiind dependente de surse de finanţare din exterior se vor simţi, în continuare, strâmtorate. Avem şi pentru această situaţie un instrument pe care putem să-l activăm dar dacă se va întâmpla, rezervele minime obligatorii, care pot să fie reduse. Credem că impactul va fi pozitiv. O asemenea reducere va influenţa pozitiv creşterea economică din România", a explicat Mugur Isărescu.