"Suntem în faţa unui pariu şi vom vedea cum funcţionează un segment al societăţii noastre, acei depunători ale căror depozitele au fost transferate de la Bank of Cyprus la Marfin. Ei au aşteptat îngrijoraţi o decizie legată de banii lor, de economiile lor în această perioadă de trei săptămâni, două zile şi douăsprezece ore. Unii au avut de făcut plăţi, tranzacţii, au avut nevoie de bani şi nu i-au putut scoate. Alţii au avut situaţii de altă natură, aveau depozite care au expirat, trebuiau să şi le reînnoiască, sau aveau plăţi de făcut pentru că aveau credite la sucursala respectivă. Unele lucrurile s-au rezolvat prin negocierile dintre BNR şi Banca Centrală a Ciprului. Cum se prevede în decretul Băncii Centrale a Ciprului, cei care au avut credite de rambursat în această perioadă şi nu le-au putut rambursa nu vor plăti penalităţi. De asemenea, absolut toate depozitele rămân sub condiţiile care au fost negociate când a fost semnat contractul de depozit. Au trecut examenul de răbdare şi de înţelegere. Acum, au de dat un alt examen: al deciziei. Vor decide ce fac cu banii lor de la Marfin. În acelaşi timp, pariul este legat de banca Marfin. Totul depinde acum de capacitatea de comunicare a celor de acolo, după ce personalul lor a fost întărit cu specialişti de la Bank of Cyprus România. Ce mesaje vor transmite ei publicului? Pentru că au ce transmite! După negocierile care s-au purtat, Marfin a obţinut o recapitalizare cu 20 milioane de euro. Este o sumă importantă. Nivelul de lichiditate al băncii, în noile condiţii, este cu mult peste nivelul mediu din sistemul bancar românesc. Nivelul de solvabilitate, adecvarea capitalului deci, este de asemenea peste media sistemului bancar românesc. Argumente au, aşadar. Depinde de vocaţia lor, de talentul lor, de cunoştinţele lor şi de capacitatea de a avea un dialog sincer, deschis şi credibil cu publicul", spune Adrian Vasilescu (foto), consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, intr-un interviu acordat Agerpes:

AGERPRES: Comunicatul BNR din 25 martie subliniază că problema sucursalei din România a Bank of Cyprus a fost rezolvată în condiţii optime. Cum argumentaţi această afirmaţie?

Adrian Vasilescu: S-o luăm metodic: 1) problema fiind rezolvată, depozitele transferate la Marfin Bank (România) şi depozitele rămase la Sucursala românească a Bank of Cyprus nu vor fi afectate de regimul bail-in aplicat în Cipru; dacă nu s-ar fi găsit o soluţie păţeam ca în Cipru - dijmuirea depozitelor de peste 100.000 de euro, plus complicaţii pentru depozitele de până la 100.000 de euro, care erau garantate în Cipru; 2) Marfin Bank a preluat de la Bank of Cyprus obligaţii de plată (depozitele clienţilor) iar în contrapartidă a primit lichidităţi substanţiale şi credite de bună calitate, aşa că acum e şi mai solidă, indicatorul de solvabilitate urmând a fi de peste două ori mai mare decât minimul cerut de reglementările în vigoare; 3) dacă sucursala Bank of Cyprus e o bancă străină, Marfin este o bancă românească; subliniez - românească, dar cu capital străin, ceea ce înseamnă că se supune reglementărilor şi supravegherii Băncii Naţionale a României, iar depozitele sunt garantate acum de Fondul de Garantare a Depozitelor din România; 4) Banca Naţională a României îi poate asigura, potrivit legii, lichiditatea necesară pentru a face faţă oricăror solicitări; 5) sucursala Bank of Cyprus va continua să funcţioneze.

AGERPRES: De ce a luptat BNR atât de mult pentru a salva depozitele de la Bank of Cyprus?

Adrian Vasilescu: Am spus deja ce s-ar fi întâmplat cu depozitele dacă nu exista o soluţie. Adaug, acum, complicaţiile ce ar fi intervenit dacă sucursala n-ar mai fi avut bani să plătească retragerile: panică, intervenţii la Fondul de Garantare din Cipru etc, etc. Banca Naţională s-a luptat cu dinţii ca să rezolve această problemă, pentru a apăra încrederea în sistemul bancar. Populaţia a înţeles, odată în plus, că în astfel de situaţii se poate baza pe Banca Naţională.

AGERPRES: Vreţi să detaliaţi cum anume s-a implicat Banca Naţională a României în rezolvarea problemei Bank of Cyprus?

Adrian Vasilescu: Au fost multe şi mari dificultăţile. Ele au plecat de la faptul că Banca Naţională nu a avut argumente legislative, nu a avut ajutorul legii în rezolvarea acestei probleme. Bank of Cyprus este o bancă străină. A plecat la drum spre România cu paşaportul european în buzunar, a intrat aici potrivit regulilor europene, cu acest paşaport fiind autorizată de Banca Centrală a Ciprului pentru a deschide sucursală în România. Asta este regula. Dacă, să spunem, Banca Feroviară din România, care este bancă cu capital românesc, ar vrea să deschidă mâine o sucursală la Berlin nu se va duce la autorizare la Bundesbank, vine la Banca Naţională a României să solicite autorizaţie ca să deschidă bancă la Berlin. Aşa s-a întâmplat şi când Bank of Cyprus şi-a deschis sucursală în România. Autorizarea a dat-o Banca Centrală a Ciprului. Sucursala din România s-a dovedit a fi bună, a făcut profit, nu a făcut niciun fel de probleme în ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii şi nivelul de lichiditate. Problema care a apărut acum nu are cauze în activitatea sucursalei, ci în realităţile din Cipru. Iar BNR nu a avut niciun fel de argumente, cu legea în mână, să se implice eficient în acest caz. Aşa că a apelat la prestigiul şi la influenţa ei. Bineînţeles că problemele au fost foarte complicate.

AGERPRES: S-a apelat în aceste negocieri şi la sprijinul instituţiilor internaţionale precum FMI, Comisia Europeană sau Banca Centrală Europeană?

Adrian Vasilescu: A existat o bună conlucrare cu Comisia Europeană, cu Banca Centrală Europeană, cu Fondul Monetar Internaţional, care au sprijinit găsirea unei soluţii. Negocierile directe dintre Banca Naţională a României şi Banca Centrală din Cipru au fost însă, până la urmă, esenţiale. Practic, la BNR a funcţionat un comandament cu foc continuu. Guvernatorul era la Washington, la Fondul Monetar Internaţional, primul viceguvernator era la BNR, la comandă, Nicu Cinteză, directorul de la supraveghere, comanda eşalonul care lucra în linia întâi. Telefoanele au fost înroşite. Când se complicau lucrurile la Bucureşti, se lua legătura cu guvernatorul, la FMI. Parafrazând filmul lui Mungiu, care a luat premiu la Cannes, viaţa a fost aici ca un film cu titlul 'Trei săptămâni, două zile şi douăsprezece ore'. Atât a durat aventura asta teribilă. În a treia zi, după cele trei săptămâni, la ora 12.00, Banca Centrală a Ciprului a semnat decretul prin care punea pe hârtie şi sub semnătură toate rezolvările negociate în aceste săptămâni de foc.

AGERPRES: Banca Naţională avea şi un Plan C dacă eşua şi această soluţie?

Adrian Vasilescu: Bineînţeles ca avea. Aşa cum a avut şi un plan B, pentru că planul A a eşuat. Planul A era vânzarea băncii. La un moment dat s-a poticnit acest plan şi comandamentul de la BNR şi-a dat seama că nu mai există nicio soluţie legată de Planul A. Atunci s-a trecut la planul B. Planul C? Din moment ce nu a fost nevoie să fie scos la suprafaţă, să-l lăsăm să dospească. Sper să nu fie vreodată nevoie de el.

AGERPRES: Câte ore pe zi au lucrat specialiştii din BNR pentru a rezolva situaţia?

Adrian Vasilescu: S-a lucrat... oră la oră cu programul de la Banca Centrală a Ciprului. Acolo, pentru că sunt într-o situaţie foarte complicată, lucrul se încheie la 1.00 noaptea şi echipele de şoc vin a doua zi la 6.30 dimineaţa la serviciu. S-a lucrat şi la BNR la fel. Clipă de clipă, comandamentul de la BNR a fost în legătură cu Banca Centrală a Ciprului.

AGERPRES: Vă temeţi că în perioada următoare ar putea ieşi bani din Marfin Bank? Că ar putea fi retrase depozite?

Adrian Vasilescu: Practic, ne aflăm în faţa unui pariu. Banca Centrală a României şi-a încheiat rolul în rezolvarea acestei probleme. Legea nu-i dă voie să se amestece în relaţiile dintre o bancă şi clienţii săi, chiar dacă în joc ar fi o bancă românească cu capital românesc. Repet, suntem în faţa unui pariu şi vom vedea cum funcţionează un segment al societăţii noastre, acei depunători ale căror depozitele au fost transferate de la Bank of Cyprus la Marfin. Ei au aşteptat îngrijoraţi o decizie legată de banii lor, de economiile lor în această perioadă de trei săptămâni, două zile şi douăsprezece ore. Unii au avut de făcut plăţi, tranzacţii, au avut nevoie de bani şi nu i-au putut scoate. Alţii au avut situaţii de altă natură, aveau depozite care au expirat, trebuiau să şi le reînnoiască, sau aveau plăţi de făcut pentru că aveau credite la sucursala respectivă. Unele lucrurile s-au rezolvat prin negocierile dintre BNR şi Banca Centrală a Ciprului. Cum se prevede în decretul Băncii Centrale a Ciprului, cei care au avut credite de rambursat în această perioadă şi nu le-au putut rambursa nu vor plăti penalităţi. De asemenea, absolut toate depozitele rămân sub condiţiile care au fost negociate când a fost semnat contractul de depozit. Au trecut examenul de răbdare şi de înţelegere. Acum, au de dat un alt examen: al deciziei. Vor decide ce fac cu banii lor de la Marfin. În acelaşi timp, pariul este legat de banca Marfin. Totul depinde acum de capacitatea de comunicare a celor de acolo, după ce personalul lor a fost întărit cu specialişti de la Bank of Cyprus România. Ce mesaje vor transmite ei publicului? Pentru că au ce transmite! După negocierile care s-au purtat, Marfin a obţinut o recapitalizare cu 20 milioane de euro. Este o sumă importantă. Nivelul de lichiditate al băncii, în noile condiţii, este cu mult peste nivelul mediu din sistemul bancar românesc. Nivelul de solvabilitate, adecvarea capitalului deci, este de asemenea peste media sistemului bancar românesc. Argumente au, aşadar. Depinde de vocaţia lor, de talentul lor, de cunoştinţele lor şi de capacitatea de a avea un dialog sincer, deschis şi credibil cu publicul. AGERPRES