O lege a falimentului personal ar putea avea consecinte negative semnificative asupra sistemului bancar din România, intrucat bancile vor fi nevoite sa-si suplimenteze capitalul cu 10%, într-un scenariu optimist, apreciaza agentia de rating Moody's, citata in Studiul privind mijloacele de protejare a consumatorilor în dificultate financiară: falimentul personal, datio în solutum a creditelor ipotecare și restricțiile privind practicile abuzive de colectare a datoriilor, realizat de Capital Economics pentru Comisia Europeana. (VEZI AICI STUDIUL)
"Presupunând, conservator vorbind, că volumul de credite neperformante de la sfârșitul lunii decembrie 2009 ar fi devalorizate in mod corespunzator, estimăm ca sistemul bancar va avea nevoie de un capital suplimentar de 10%. In timp ce creditele de consum reprezinta 36% din totalul creditelor acordate de către băncile românești, cifra ar fi mult mai mare daca persoanele care nu sunt într-o situație financiară dificilă cu adevărat vor încerca să profite de noua lege”, a adaugat Moody's.
"La prima vedere, legea pare să afecteze situația financiară a sistemului bancar românesc, deoarece pare să pedepsească aspru băncile comerciale ", afirmă raportul Moody," deoarece ar putea provoca un hazard moral printre debitori, care ar putea opta pentru a se eschiva de la rambursarea ratelor, profitând de legislație.
"Debitorul care ar face uz de legea falimentului personal fara a fi incadrat ca un debitor care nu-si mai poate plati ratele ar putea încuraja utilizarea excesivă a falimentului."
Cu toate acestea, nu toți adversarii proiectului de lege sunt de acord cu această analiză des citata. De exemplu, Steven van Groningen (foto), presedintele Raiffeisen Bank România, un adversar al legii, considera cifrele Moody's nejustificat de pesimiste. "Acest calcul rezultă dintr-un dublu scenariu pesimist, în care nu doar toți restantierii s-ar declara insolvabili, dar, de asemenea, toti ar avea posibilitatea sa-si reduca valoarea datoriei cu 25%. Acest lucru este foarte puțin probabil să se întâmple."
Cu toate acestea, Van Groningen a identificat, de asemenea, problema hazardului moral potențial. "Având în vedere experiența cu legea insolvenței pentru companii, există un risc real ca legea sa fie abuzata de către persoane care nu sunt în dificultăți financiare reale și care doresc să exploateze posibilitățile oferite de lege pentru a-si reduce datoriile. Aici ar trebui să luam în considerare si faptul că instanțele sunt deja supraîncărcate și că acest lucru ar putea face mai dificil sa prevenim abuzurile."
