Marinel Burduja (foto), artizanul noii banci romanesti ce va fi constituita dupa cumpararea ATE Bank de catre omul de afaceri Dorinel Umbrarescu, apreciaza, intr-un interviu acordat Bancherul.ro, ca soarta noii institutii de credit depinde intr-o mare masura de capacitatea acesteia de a atrage suficient capital si resurse necesare dezvoltarii si atingerii unei mase critice de afaceri si clienti care sa-i permita sa fie profitabila.
El spune ca intr-o prima etapa banca isi propune sa plece la drum cu un capital de 50-60 de milioane de lei (apropiat de cel minim necesar, in jurul a 9 milioane de euro), iar in a doua etapa sa se ajunga la 200 de milioane de lei, suma ce ar urma sa creasca si mai mult intr-o a treia faza de dezvoltare. Pentru aceasta, spune Burduja, este nevoie de o dovada de solidaritate din partea romanilor, care sunt invitati sa participe la constituirea noii banci ce-si propune sa li se adreseze lor cu preponderenta. Chiar el va fi unul dintre acesti actionari, dupa ce astrans o oarecare avere, in atatia ani cu functii importante in diverse banci, dintre care ultimii 10 ca vicepresedinte la Raiffeisen Bank.
Dar intrebarea fireasca de pe buzele oricui este: ce sanse are o noua banca, in actualul mediu economic de recesiune, cand apar tot mai multe fuziuni si achizitii pe piata bancara si in contextul unor reglementari tot mai stricte ale bancilor si a aversiunii publicului fata de acestea, dupa tot ce s-a intamplat dupa criza? Mai ales ca am mai vazut o astfel de banca noua, Banca Feroviara, construita in plina criza, la finalul lui 2009, cu o evolutie modesta pana acum, banca fiind pe pierdere dupa ce a reusit sa acorde credite de doar 50 de milioane de lei pana la finalul lui 2011.
Marinel Burduja este insa foarte optimist, sentiment izvorat in principal din bogata sa experienta de bancher, cu radacini inainte de 1989, cand a lucrat la banca de investitii si in comertul exterior. Imediat dupa Revolutia din 1989 a cochetat o scurta perioada, mai exact 1 an, si cu politica, fiind ales la primele alegeri libere din Romania, in mai 1990, primar al orasului Piatra Neamt si deputat in Parlament din partea Frontului Salvarii Nationale (FSN), prima formatiune politica, neocomunista, nascuta dupa Revolutia condusa de fostul presedinte Ion Iliescu. In 1991 devine directorul bancii de stat Bancorex, sucursala din orasul-natal, Piatra Neamt, apoi vicepresedinte al intregii banci, la Bucuresti, ca in 1996 sa treaca in mediul privat, la Creditanstalt, ABN AMRO iar din 2002 pana in 2012, asadar 10 ani, la Raiffeisen Bank.
„Experienta mea in banking imi da increderea ca voi reusi sa fac din noua banca una dintre cele mai bune din Romania”, spune Burduja. Ce planuri concrete aveti? L-am intrebat. „Sa fac bani, inca din primul an”. Burduja nu se bazeaza insa doar pe experienta sa in banking ci si pe o echipa de „tineri si talentati bancheri romani si straini” cu care lucreaza la acest nou proiect, fara insa a mentiona vreun nume.
Precedentul Banca Feroviara
Dar banca lui Umbrarescu nu este prima de acest gen din Romania. De la finalul lui 2009 functioneaza Banca Feroviara, constituita de la 0 de catre omul de afaceri din Arad, Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane, ce detine peste 90% din capital, restul fiind completat de Atelierele Grivita Bucuresti. Institutia de credit, condusa de Petre Tulin, fost director de reglementare si autorizare a bancilor din cadrul BNR, a pornit la drum cu un capital de 45 de milioane de lei si niciun fel de infrastructura, insa avea in plan sa deschida 14 sucursale pana la finalul lui 2009.
Insa abia 2 ani mai tarziu, in vara lui 2011, banca anunta inaugurarea celei de-a 14-a unitati teritoriala, oprindu-se la 18 sucursale, la finalul aceluiasi an, pe parcursul lui 2012 nemaifiind deschisa niciuna. De altfel, Banca Feroviara isi propuse sa ajunga pe breakeven (fara pierderi) la sfarsitul lui 2012, asadar dupa 3 ani de functionare, dupa ce in 2011 inregistrase pierderi de 17 milioane lei, in crestere cu 20% fata de anul precedent. Datele aferente anului 2012 nu au fost publicate inca, insa este putin probabil ca banca sa fi ajuns pe profit, in conditiile unui an dificil.
Banca Feroviara, a carei nastere a fost motivata prin „indignarea” afisata public de antreprenorul Blidar la adresa comportamentului bancilor straine care nu mai acordau credite din cauza crizei, exact asa cum justifica si Burduja initiativa constituirii bancii sponsorizate de Umbrarescu, s-a dovedit asadar, cel putin pana acum, o intreprindere mai degraba modesta.
Cauzele evolutiei Bancii Feroviare sunt, fireste, mai multe, insa cel putin 2 sar in ochi: in primul rand, e clar ca banca nu a dispus de capitalul si resursele financiare suficiente pentru o activitate optima, pentru a atinge o masa critica de-a lungul a 3 ani. Blidar spunea la evenimentul de lansare a bancii, in toamna lui 2009, ca se bazeaza pe cooptarea in actionariatul noii banci a companiilor de stat CFR Marfa si CFR Calatori, desi acestea produceau mari pierderi bugetului de stat, constrans de FMI la un plan de eficientizare. O strategie gresita, asadar. Blidar nu a reusit, sau nu a vrut, sa atraga, in schimb, alti actionari privati in banca, iar aceasta nu a incheiat nici parteneriate cu institutii de finantare internationala, precum IFC si BERD, asa cum procedeaza alte banci, pentru a obtine resure necesare finantarii. Banca Feroviara a ramas, asadar, o banca de casa, mai degraba decat una universala, asa cum se declara oficial.
A doua cauza a esecului poate fi pusa pe seama managementului mai degraba sters si a lipsei unei pozitionari clare a bancii pe piata: aceasta nu a iesit cu nimic in evidenta, nu s-a diferentiat intr-un fel fata de concurenta, astfel incat sa atraga atentia potentialilor clienti.
Ce diferenta poate face Burduja cu noua banca
Noua banca a lui Umbrarescu porneste, din aceasta perspectiva, cel putin cu un avantaj, acela al liderului carismatic si cu multa experienta in banking si relatii in mediul de afaceri, reprezentat de Marinel Burduja.
Mai mult, dupa cum spune chiar el, noua banca isi propune sa atraga in proiect, inca de la inceput, si institutii internationale financiare, alaturi de alti actionari romani. „Nu vrem sa fim o banca pentru o anumita clientela (a firmelor din domeniul infrastructurii rutiere n.r.), pentru o anumita industrie, ci o banca pentru toti romanii”, spune Burduja. Daca va fi asa, desi e greu de anticipat, in actualele conditii economice si a crizei bancare, cine va mai fi dispus sa investeasca intr-o noua banca, va avea cel putin o sansa in plus.
Noua banca, spre deosebire de Feroviara, are si avantajul plecarii la drum, din start, cu un anumit numar de unitati si depozite ale clientilor acestora preluate de la ATE Bank, asadar va putea sa-si dezvolte mult mai rapid portofoliul de active.
Deocamdata insa, principala problema de rezolvat este atragerea capitalului si a investitiilor necesare lansarii unei banci de succes, in conditiile in care autorizarea de la BNR nu pare a fi un impediment mai mare decat a fost aprobarea bancii lui Blidar. Si momentul lansarii noii banci pare unul prielnic, daca ne gandim ca toata lumea spera ca am lasat deja in urma criza si urmeaza ani de crestere economica, pe cand Feroviara a trebuit sa infrunte trei ani de criza.
Cum explica Burduja faptul ca a fost ales in CA al Bank Leumi
In ceea ce-l priveste pe Marinel Burduja, acesta s-a inconjurat, tocmai in aceste momente, de o enigma greu de lamurit. Cu doar 2 zile inainte sa fie anuntata preluarea ATE Bank de Dorinel Umbrarescu, Marinel Burduja a fost ales in Consiliul de Administare al unei alte banci, Bank Leumi, ceea ce a determinat presa sa speculeze ca si aceasta banca ar putea fi de vanzare.
Cum explica el asta? „Am o legatura speciala cu conducatorii acestei banci, care mi-au propus, in urma cu cateva luni, sa fac parte din conducerea bancii, de aceea am acceptat. Insa nu voi avea nicio functie executiva la Bank Leumi, iar in momentul in care noua banca romaneasca, la al carui proiect am lucrat, va primi autorizatia de functionare si voi fi ales in echipa de conducere, voi pleca de la Bank Leumi. Pana atunci, nu exista niciun conflict de interese, intrucat la noua banca inca nu am nicio functie oficiala”.
Si totusi, de ce a facut el acest pas, stiind ca, in acelasi timp, trebuie sa lucreze la noua banca? Pana la finalizarea procedurilor de autorizare a noii banci va mai trece ceva timp, intrucat trebuie derulate niste proceduri si facuti niste pasi obligatorii, se justifica Burduja.
O bine-cunoscuta vorba romaneasca spune ca nu trebuie sa fii cu fundul in doua luntrii. Ramane de vazut daca aceasta „pozitie” ascunde ceva sau este doar rezultatul unui concurs de imprejurari. Burduja tine insa se ne asigure de onorabilitatea sa: „Timpul va arata ca nu exista nimic ascuns aici, asa cum am fost intotdeauna sincer cu toata lumea, inclusiv cu presa”.
Daca timpul va lamuri lucrurile in favoarea sa, atunci pentru moment un lucru e destul de limpede: e greu sa te desparti de obisnuinta de a lucra zeci de ani intr-o corporatie, in slujba altora, si de a trece intr-o postura mai degraba de investitor si intreprinzator, cu riscurile de rigoare. Burduja e ca un valoros vin vechi, al carui dop ti-e frica sa-l scoti, pentru ca nu stii ce e in sticla: o licoare minunata sau doar otet.
