Oare Isarescu chiar nu are nici o vina pentru ratarea tintei de inflatie?! |
Autor: Bancherul.ro
2007-11-08 10:26 |
|
În ultimele zile, guvernatorul Isărescu a devenit foarte guraliv. A participat la mai multe conferinte în care a încercat, cu niste discursuri lungi si alunecoase, să convingă specialistii si presa că de vină pentru cresterea inflatiei peste tinta stabilită de BNR este seceta, economia si Guvernul. „Opriti cheltuielile bugetare! Nu mai trageti de economie, că se rupe!”, au fost mesajele repetate de Isărescu.
Guvernatorul a încercat să inducă senzatia că nu BNR este de vină pentru cresterea inflatiei ci „factori exogeni” precum seceta si deficitul extern. Chiar asa să fie? Oare banca centrală, care si-a asumat, în urmă cu doi ani, responsabilitatea de a păstra stabilitatea preturilor, nu are chiar nici o vină?
Mai mult, guvernatorul a încercat să bagatelizeze depăsirea tintei de inflatie cu două puncte în acest an. El a sugerat, după decizia de majorare a dobânzii de politică monetară cu o jumătate de punct, la 7,5%, că această măsură urmăreste, de fapt, reducerea inflatiei de anul viitor. Asadar rezultatele din acest an, desi îngrijorătoare, nu mai merită să fie luate în seamă. „Nu tragem cu tunul monetar în muste”, a spus Isărescu.
Isărescu nu-si asumă esecul ratării tintei de inflatie de 4% în acest an, ba chiar a limitei maxime de plus un punct si încearcă să depăsească cât mai repede acest moment. Nu poate fi trecută, totusi, cu vederea, responsabilitatile băncii centrale în misiunea sa principală, asumată în urmă cu doi ani, de a mentine inflatia în frâie. Prima critică ce i se poate aduce băncii centrale este aceea că nu a putut prevedea amploarea cresterii preturilor din această toamnă.
De fapt, nu atât faptul că BNR nu a prevăzut cu cât va creste inflatia, întrucât nimeni nu poate ghici acest lucru, ci că, în ciuda unor serioase semnale de avertizare venite atât din partea producătorilor agricoli, puternic afectati de secetă, cât si de pe pietele financiare externe intrate în criză, banca centrală nu a adoptat mai devreme măsuri de prevenire a cresterii inflatiei. Astfel, BNR a preferat să mentină neschimbată dobânda în sedintele conducerii institutiei de la sfârsitul lui iulie si septembrie, cu toate că inflatia începuse să se inflameze serios încă din august.
Asadar, unii bancheri sunt de părere că BNR ar fi trebuit să adopte o politică monetară mai restrictivă în prima parte a anului, atunci când erau conditii prielnice pentru a face acest lucru, inflatia fiind în scădere iar cresterea economică puternică, ceea ce i-ar fi permis, la finalul anului, să amelioreze din inflamarea puternică a preturilor. Cu alte cuvinte, BNR a fost prea încrezătoare că va atinge tinta de inflatie în acest an, după ce anul trecut a suflat si în iaurt, adoptând o politică prea prudentă. Atunci a majorat dobânda, de la 7,5% la 8,75%, cu toate că inflatia era în scădere, iar rezultatul a fost mai bun decât asteptările: inflatia a coborât sub tinta de 5% pe an, la 4,87 la sută. Este adevărat, anul trecut nu au existat acei factori externi negativi, iar agricultura a înregistrat o crestere foarte mare.
Revenind la aprecierea guvernatorului, potrivit căruia majorarea cu 0,5% a dobânzii este destinată prevenirii inflatiei de anul viitor, un an electoral când sunt asteptate noi cresteri ale cheltuielilor bugetare, anuntate de ministrul Finantelor chiar la o întâlnire recentă cu Isărescu, pe care l-a asigurat că nu se va mai bucura mult timp de un excedent bugetar, cu va fi cu sigurantă un deficit. În aceste conditii, este de asteptat ca Isărescu să-si mobilizeze toată artileria monetară. Numai să nu fie din nou, prea târziu.
|
|
