Bancherul - BANCI / Analiza / Raport macroeconomic GarantiBank: Leul se va aprecia cu 2% in 2013. Din martie s-au introdus restrictii la creditele in valuta pentru companii, astfel ca relaxarea politicii monetare este o necesitate

Garanti Bank estimează că moneda națională va înregistra o apreciere de aproximativ 2% în cursul anului 2013, datorită îmbunătățirii riscului de țară și a noilor alternative de investiție, potrivit in Raportulului Macroeconomic Trimestrial, aferent primului trimestru al anului 2013. (VEZI raportul in FISIERE).

„Evoluția monedei este profund dependentă de capacitatea României de a atrage capital străin pentru achiziția de titluri de stat și pentru acțiunile companiilor de stat incluse în lista de privatizări și, implicit, de succesul proiectelor de privatizare”, spune spune Rozalia Pal (foto), economist-șef în cadrul Garant Bank.

„Ne așteptăm ca rata de schimb euro/lei să se stabilizeze în jurul valorii de 4,35 până la finalul anului și la 4,25 în 2014, presupunând că mediul politic va rămâne calm. Totuși, rămâne un risc politic în privința succesului proiectelor guvernamentale de reforme structurale, precum și orice contagiune a crizei din zona euro în contextul unui spațiu redus de intervenție din parte băncii naționale”, conchide economistul șef.

Noi restrictii la creditele in valua pentru companii

În ceea ce privește evoluția creditării, începând din martie, pentru companiile expuse la risc valutar au fost introduse mai multe restricții pentru împrumuturile în valută. Potrivit raportului Garanti Bank, împrumuturile în lei ar putea deveni singura alternativă pentru unii clienți, astfel că nivelul ratelor dobânzilor în lei atârnă mai greu în decizia de finanțare. În aceste circumstanțe, relaxarea politicii monetare ar fi răspunsul potrivit pentru stimularea consumului și a investițiilor prin relansarea creditării.

Garanti Bank anticipează o relaxare a politicii monetare în următoarele luni, bazată însă pe alte instrumente mai degrabă decât pe reducerea ratei dobânzii de politică monetară (operațiunile de piață monetară și ratele rezervelor minime obligatorii). Rezultatul va fi o reducere a ratelor rezervelor minime în pași de 1-2 puncte procentuale, până la 10% pentru rezervele în lei și 15% pentru cele în valută până la jumătatea lui 2014. De asemenea, se așteaptă scăderea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale în ultima parte a anului.

PIB-ul va creste cu 1,7%

Economia României va înregistra anul acesta o creștere modestă de 1,7%, pe baza investițiilor, dar și cu aportul creșterii absorbției fondurilor europene, estimează Garanti Bank, una dintre cele mai dinamice și inovatoare bănci de pe piața locală, în Raportul său Macroeconomic Trimestrial, aferent primului trimestru al anului 2013.

Potrivit documentului citat, estimările Garanti Bank pentru România se bazează pe o revenire modestă a producției în agricultură și pe potențialul implementării planurilor de privatizare anunțate, pe relansarea proiectelor de infrastructură și creșterea ratei de absorbție a fondurilor structurale europene, care în opinia băncii reprezintă un angajament puternic din partea Guvernului.

Banca estimează că rata inflației va rămâne între 5% și 6% până la mijlocul lui 2013, urmând să scadă la nivelul de 3,9% la sfârșitul anului. În ciuda revizuirii în jos a prognozei de creștere econonomică pentru zona euro, proiecția de creștere pentru România în 2013 rămâne pozitivă, deși modestă. Pentru primul trimestru, se așteaptă doar o revenire minoră. Vânzările în sectorul retail în ianuarie 2013 au înregistrat o creștere anuală de 2,4%, revenindu-și de la contracția din luna anterioară, ceea ce e un semn bun pentru PIB-ul din primul trimestru. Consumul gospodăriilor individuale ar putea fi încurajat de mărirea salariilor în sectorul public (+8% în iunie 2012 și 7,4% în decembrie, ceea ce a dus la o creștere anuală de 16% din ianuarie 2013), deși există și un potențial de factor negativ asupra consumului odată ce un nou val de concedieri în sectorul public a fost anunțat pentru anul acesta. În sectorul privat, e de așteptat ca salariile reale să rămână la nivelul anului precedent, dată fiind și inflația mai mare din 2013 față de anul precedent.

„Pentru perioada următoare, ne așteptăm ca presiunile inflaționiste să fie generate de prețurile la energie. Procesul liberalizării prețurilor la energia electrică agreat cu FMI va începe anul acesta, în iulie, cu 10%, și va ajunge la 100% la finalul lui 2017. În plus, subvențiile pentru energia verde vor crește prețurile la energia electrică cu 8% anul acesta”, spune Rozalia Pal, economist-șef în cadrul Garant Bank.

Rata de absorbtie a fondurilor structurale va ajunge la 37%

O revenire puternică ar trebui să vină atât de la investițiile publice, cât și de la cele private. Potrivit estimărilor băncii, fondurile structurale europene ar trebui să ajungă la aproximativ 2,5 miliarde euro (atingând o rată de absorbție de 37% de la 23,4% în februarie 2013, în ceea ce privește plățile finale către beneficiari) și la aproximativ 2 miliarde de euro din fondul pentru dezvoltare rurală și agricultură (rata de absorbție va crește la 80% de la 59% în februarie 2013).

De asemenea, banca estimează că investițiile private, realizate prin privatizări și estimate la aproximativ 1,5 miliarde de euro, vor atrage și fonduri externe. „Totuși, există un decalaj între atragerea de capital nou și lansarea proiectelor de investiții, astfel că s-ar putea să nu vedem un impact în PIB-ul pe anul acesta, dar în mod sigur vor contribui la creșterea sustenabilă pe termen lung”, afirmă Rozalia Pal.

În ceea ce privește riscul de țară, lunile următoare vor fi critice pentru a evalua dacă România va reuși să își îndeplinească promisiunile, ceea ce are o importanță crucială în evaluarea FMI, precum și în evaluarea generală a țării în privința reformelor structurale. Îndeplinirea obiectivelor va fi evaluată în iulie, când se va decide un posibil acord. „Un eventual acord de precauție după finalizarea celui actual ar fi mai mult o garanție a continuării reformelor structurale. Dacă Guvernul își va dovedi angajamentul pentru reforme cu rezultate clare și vizibile în lunile următoare, profilul țării s-ar îmbunătăți, în timp ce importanța FMI s-ar diminua, având în vedere că în acest moment nu e nevoie de finanțare suplimentară din partea FMI”, adaugă Rozalia Pal.