Bancherul - BANCI / Analiza / Consumam in continuare prea mult si economisim prea putin

In ciuda crizei, romanii consuma in continuare prea mult, in special produse din import, si economisesc mai putin decat ar putea, in ciuda salariilor mici, apreciaza economistii celei mai mari banci romanesti, BCR. In aceasta situatie, tara ramane in continuare prea dependenta de fluxurile de capital din strainatate, cu doua consecinte negative: riscul de fuga a capitalului in perioade de criza, cum s-a intamplat in ultimii ani, ceea ce afecteaza potentialul de crestere a economiei.

In jargon economic, faptul ca economisim prea putin si consumam prea mult este demonstrat prin deficitul de cont curent, care desi s-a prabusit de la 14% cat era inaintea crizei la 4% acum, este, inca, prea mare. Optim ar fi de 2-3%, apreciaza economistul BCR, care precizeaza ca de aceea se justifica si politicile BNR de restrangere a creditarii. „Avem un consum mare nesatisfacut intern, nu e sustinut de cresterea de bunuri si servicii, astfel ca largim deficitul de cont si pe cel comercial”, spune economistul-sef al BCR, Eugen Sinca.

„Romania are in continuare un deficit de cont curent mare in raport cu noul set de indicatori de evaluare a vulnerabilitatii macroeconomice la nivelul Uniunii Europene, care solicita o valoare cuprinsa intre -4% si +6% din PIB in ultimii trei ani. Politicile de restrangere a creditului de consum in valuta sunt justificate in acest context”, mentioneaza analistul BCR.

De aceea, spune el, stimularea economisirii populatiei este o conditie esentiala pentru reducerea dependentei de capitalul strain. Economiile nu inseamna doar depozite ci si pensii, fonduri de investitii, obligatiuni de stat. Efectul benefic? La nivel micro, adica personal, va duce la asigurarea unei batraneti linistite, iar la nivel macro va asigura indicatori neriscanti, asadar atractivi pentru investitori.

Nu suntem prea saraci pentru a putea economisi mai mult?

Analistii spun deci ca trebuie sa economisim mai mult. Dar nu cumva suntem prea saraci ca sa putem pune si bani deoparte? Raspunsul e clar: Nu.

Fiecare roman are in medie active financiare nete (numerar si depozite in banci) de 4.500 de euro, pe cand activele unui polonez sunt de 2 ori mai mari, iar a unui german de 13 ori mai mari, rezulta dintr-un studiu realizat de BCR si prezentat de economistul-sef Eugen Sinca.

„Diferenta fantastica dintre activele financiare ale romanilor si ale altor popoare este cauzata de istoria cu comportament afectat al economisirii (suprimata de statul comunist iar dupa 90 afectata de inflatia mare si de falimentul fondurilor mutuale) si nu este data de diferentele de venituri, considera Sinca.

„Nu cred ca salariul mediu al germanilor e de 13 ori mai mare (asa cum sunt activele financiare), iar PIB-ul pe cap de locuitor e de doar 5 ori mai mare decat cel al unui roman (6.100 de euro, fata de 32.000 de euro)”, precizeaza el.

Gradul redus de economisire in Romania este rezultatul nu doar a experientiei istorice negative ci si a gradului redus de dezvoltare a Bursei de Valori si intrarea tarzie a pensiilor private, Romania fiind ultima tara care a adoptat sistemul de pensii private.

Un alt element ingrijorator sunt plasamentele cu lichiditate scazuta: 47% din structura activelor financiare sunt reprezentate de micile companii detinute de actionari romani, care sunt predominante, fata de doar 16% in Polonia si 5% plasamente nelichide in Germania. „Ceea ce arata ca la batranete vom avea probleme in a valorifica aceste active nelichide, necotate si cu dificultati in evaluare”, precizeaza economistul BCR.

Recomandarea economistilor BCR este sa economisim si sa investim mai multi bani, in special in active lichide, precum actiuni la bursa, depozite, fonduri de investitii, pilonul 2 de pensii, plasamente in aur sau certificate ce urmaresc activul aur si alte active. Venitul necesar de la care se poate economisi se afla sub nivelul venitului mediu, respectiv 1.000-1500 lei lunar, chiar daca sumele sunt mici, apreciaza Sinca.

Pe de alta parte, e nevoie de o implicare a sistemului privat in reforma sistemului de sanatate, dupa modelul sistemului privat de pensii, cooptat in sistemul public de pensii, astfel ca in viitor fondurile private vor face plati pentru persoanele pensionate, in functie de activele economisire. Cooptarea sitemului privat este o modalitate prin care presiunea asupra sistemului public poate fi gestionata intr-un mod adecvat.

Consecintele imbatranirii populatiei

Presiunea asupra sistemului public de pensii si cel de sanatate se va amplifica din cauza procesului de imbatranire a populatiei si a scaderii numarului locuitorilor.

In Romania va avea loc atat o imbatranire a populatiei cat si o scadere a numarului de locuintori. Ultimul recensamant a aratat ca am avut o reducere semnificata a populatiei intr-un interval de doar 10 ani. Analistii BCR considera ca populatia Romaniei va continua sa se reduca si in viitor, dar intr-un ritm mai scazut fata de ce a fost in trecut, de 300.000 de locuitori pe an in ultimii 10 ani. In urmatoarele decenii, populatia tarii va scadea cu 50-60.000 de locuitori pe an, pentru ca asistam la o diminuare a migratiei romanilor in strainatate si la un fenomen de intoarcere a unora in tara.

Primul efect al imbatranirii populatiei este reducerea semnificativa a PIB-ului potential, care in prezent e de 1,3%, fata de 5% in 2004, din cauza reducerii investitiilor. Contributia negativa la PIB a fortei de munca se va apropia de 0, dar nu va avea o contributie pozitiva, din cauza imbatranirii si reducerii numarului populatiei, mentioneaza Eugen Sinca.

De aceea, adauga el, avem nevoie de strategii coerente care sa asigure o migratie lenta din agricultura spre zone cu valoare adugata mai mare, precum industria prelucratoare, alimentara, servicii de turism, de transport al marfurilor, de depozitare. Faptul ca 29% din forta de munca este in agricultura, fata de 3,4% in zona euro, este nesustenabil pe termen lung. Cele 2,7 milioane persoane ocupate in agricultura este un numar mult prea mare.