Bancherul - BANCI / Ultima Ora / Vor avea bancile din Cipru aceeasi soarta ca cele din Islanda si Irlanda?

Indiferent de cum se va rezolva salvarea Ciprului, cu sau fara nationalizarea depozitelor, bancile supraponderale din aceasta tara vor avea mari probleme in urmatoarea perioada, asa cum s-a intamplat si cu cele din Islanda si Irlanda. Conform planului de salvare, bancile cipriote vor fi nevoite sa-si reduca drastic bilantul: acum este de 8 ori mai mare decat PIB-ul tarii, dar va trebui redus la o medie europeana de 3,5 ori mai mare decat economia, pana in 2018.

Islanda si Irlanda au experimentat modele diferite in privinta restructurarii sistemului bancar: in timp ce autoritatile de la Reykjavik au lasat bancile sa falimenteze dar au introdus restrictii privind iesirile de capital, afectand astfel finantarea economiei, la Dublin s-a decis nationalizarea majoritatii bancilor irlandeze, cu pretul majorarii de patru ori a datoriei tarii, ce a implicat masuri de austeritate pe termen lung.

Ambele tari si-au revenit iar economiile lor cresc iar, insa populatia a ramas supraindatorata, somajul din Irlanda urcand la 14%, in timp ce Irlanda inca nu poate elimina restrictiile de capital de frica evaporarii investitiilor straine.

In cazul bancilor din Cipru, acestea sunt grav afectate de expunerea pe Grecia, care a provocat mari pierderi primelor doua banci cipriote, Bank of Cyprus si Marfin, dar si de dependenta de resursele financiare, unele suspecte, din Rusia.

In urma expansiunii agresive in Grecia, bancile cipriote si-au dubluat volumul de credite, pana la suma de 72 de miliarde de euro, balantele acestora umflandu-se si de pe urma fluxurilor de bani din Rusia, dupa caderea Uniunii Sovietice in 1991.

Asa a ajuns sectorul bancar cipriot de 8 ori mai mare decat economia tarii, la fel cum bancile din Islanda au depasit de 10 ori PIB-ul tarii iar cele din Irlanda de 4 ori, pe seama banilor ieftini detinati investitiilor speculative.

Limagradul rusilor

Orasul Limassol, centrul financiar cipriot, a ajuns sa fie botezat de rusi Limagrad, care au gasit in aceasta tara aceeasi religie ortodoxa, dobanzi mari si mai ales impozite mici, inclusiv un tratat de dubla impunere incheiat intre Rusia si Cipru.

Se estimeaza ca din depozitele in valoare de 70 de miliarde de euro din bancile din Cipru, o treime sunt detinute de nerezidenti, dintre care majoritatea de rusi.

Acest fapt a facut ca bancile cipriote sa inregistreze un raport ideal dintre credite si depozite, de 100%, spre deosebire de bancile islandeze si irlandeze, care s-au bazat pe fonduri din afara, ceea ce le-a fost fatal in momentul izbucnirii crizei.

Depozitele in bancile din Cipru s-au mentinut stabile si dupa izbucnirea crizei din Grecia, intrucat bancile plateau dobanzi mari.

Pentru un depozit in bancile cipriote la termene succesive de pana intr-un an, dobanda ajungea la 13% dupa izbucnirea crizei din Grecia, fata de doar 3% in bancile germane, potrivit unui calcul realizat de Reuters pe baza datelor BCE.

Depozitele din Cipru erau atractive si pentru ca nu se percepea impozit pe castigul din dobanzi, acesta urmand a fi introdus (urmand a fi stabilit la 20-30%) odata cu acceptarea planului de salvare aprobat sambata.

Pe de alta parte, banii din bancile cipriote sunt suspectati de a fi nu tocmai curati, tocmai datorita statutului tarii de paradis fiscal. Banca ruseasca Alfa Bank estimeaza ca 70 de miliarde de dolari reprezentand capital ilegal au fost transferati din Rusia in Cipru pe parcursul ultimilor 20 de ani.

Potrivit datelor bancii centrale din Rusia, Ciprul a fost principala destinatie a investitiilor straine rusesti in 2011, in valoare de 121 miliarde de dolari dintr-un total de 362 miliarde.

Potrivit agentiei de rating Moody's, bancile rusesti detineau la finalul anului trecut in bancile din Cipru depozite in valoare de 12 miliarde de dolari, in timp ce depozitele companiilor rusesti in bancile cipriote se ridica la 19 miliarde de dolari.

Acestea au stat la baza deciziei luate sambata la Bruxelles de a impune o taxa pe depozitele bancare ca parte a planului de salvare a Ciprului, dar care a infuriat populatia insulei si a starnit ingrijorare pe pietele financiare ca fiind un precedent periculos.

Planul de salvare prevede si o reducere a bilantului bancilor cipriote la un nivel mediu european de 3,5 ori mai mare decat PIB-ul tarii pana in 2018.