Asa-zisii clienti nemultumiti ai BCR, pe seama carora au ajuns vedete si s-au umplut de bani avocatii Urban si Piperea, nu urmaresc, de fapt, eliminarea prevederilor abuzive din contractele de credit, ci obtinerea unei dobanzi de 2% la credite, mai mica decat cea la depozite sau cea cu care se imprumuta statul german.

Oripilati de faptul ca am publicat un articol in care criticam faptul ca un site a preluat copy/paste o scrisoare anonima a asa-zisilor clienti nemultumiti ai BCR, care incearca sa faca presiuni la Parlament si la BNR dupa ce au pierdut un proces cu banca, oamenii au invadat cu injurii spatiul de comentarii al articolului, o demonstratie a caracterului acestora, fara a aduce argumente serioase initiativei lor, discreditand-o astfel ei insisi, in loc sa o sustina. (Interesant e ca nu exista niciun comentariu care sa sustina pozitia bancilor sau a BCR, o dovada a cat de "interesati" sunt corporatistii sa-si apere cauza si imaginea foarte sifonata).

A existat insa si un comentariu unde alaturi de injurii se regasesc si cateva informatii concrete despre disputa clientului cu banca: este vorba, in principal, de Dobanda de Referinta Variabila (DRV) aferenta creditelor acordate de BCR inainte de aparitia OUG 50 din 2010, echivalentul EURIBOR la alte banci, care adaugata la o marja fixa de 1,5% reprezenta dobanda aplicata pentru un credit.

OUG 50 a obligat bancile sa aiba un singur tip de dobanda, si anume EURIBOR plus marja fixa, astfel ca bancile au decis sa transforme dobanzile de referinta interne (DRV in cazul BCR) in EURIBOR plus marja. O greseala strategica a bancilor, ghidate de ARB, intrucat unele dintre acestea majorasera intre timp dobanzile, in ciuda crizei si a scaderii dobanzii de referinta la euro, in loc sa le scada, pentru a ajunge la invoiala cu clientii deja indignati, pe buna dreptate.

Greseala pe care au speculat-o din plin unii avocati, care au reusit rapid sa castige sute sau chiar mii de clienti, in procese colective, fapt care i-a facut celebri si le-a oferit o trambulina spre Parlament sau in sferele puterii. Acesti avocati ahtiati dupa putere, bani si celebritate, au mers pana acolo incat au cerut ca dobanzile la credite sa ajunga in jurul a 2%, o rata absurda pentru oricine, intrucat este mai mica decat ce platesc bancile la depozite si mai mica decat orice credit, inclusiv cel luat de statul german, care reprezinta referinta minima internationala.

Asa incat clientii au pierdut initial aceasta cerere absurda in instante. Insa cum orice padure are uscaturi, s-au gasit si judecatori care au acceptat respectiva dobanda, ba chiar unii de la Curtea Suprema de Justitie, pe mana careia vor acum bancherii sa-si lase soarta.

"Curtea apreciaza clauza ca abuziva, de vreme ce DRV este raportata la o dobinda stabilita discretionar de banca si nu la indici de referinta obiectivi, verificabili, exteriori vointei bancii... Curtea decide inlocuirea clauzei modificate cu clauza stabilita initial de parti, potrivit careia dobinda contractuala va fi formata din marja fixa de 1.5% la care se adauga Euribor", suna o decizie citata de un "client nemultumit".

Decizie care, conform noile prevederi legale, ar putea fi aplicata tuturor contractelor de credit de acest gen, la cererea ANPC. Pacat ca site-uri care se proclama aparatoare ale intereselor consumatorilor, precum Conso.ro, sau publicatii respectabile gen Economica.net si, mai nou, Mediafax, se rezuma la a publica articole tip copy/paste dupa decizii ale judecatorilor sau scrisori ale clientilor nemultumiti catre Parlament, fara sa incerce macar sa-si puna intrebarea cui folosesc respectivele decizii, daca nu sa incerce sa depisteze interesele obscure din spatele respectivelor initiative.

Gasim util sa redam mai jos articolul publicat de Bancherul.ro in septembrie 2012, dupa decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie in care a dat dreptate unui client al BCR si dispunea ca banca sa aplice o dobanda de aproximativ 2% la credit (EURIBOR plus marja de 1,5%), caz pe care presa "de specialitate", gen Conso.ro, il titra intr-un stil de tabloid (BCR pierde si la Inalta Curte. O clienta va plati o marja de doar 1,5% peste Euribor!).

Este justa decizia instantei de judecata de a obliga BCR sa perceapa o dobanda de doar 2% la un credit?

Un client al BCR din Focsani a obtinut in premiera o decizie judecatoreasca definitiva prin care banca este obligata sa-i perceapa o dobanda de doar aproximativ 2% pentru un credit in euro. (Vezi decizia in documentul atasat).

Fireste ca vorbim de o hotarare judecatoreasca ce nu tine seama de realitatile pietei, in conditiile in care dobanda medie practicata de banci la credite este cel putin inca o data mai mare, si care poate chiar sa fie considerata ca prejudiciaza banca, pentru ca aceasta plateste in prezent dobanzi mai ridicate la depozitele in euro decat incaseaza pentru acest credit.

Instanta a fost "ajutata" insa sa ajunga la aceasta decizie chiar de catre banca, aceasta facand o serie de greseli care nu puteau decat sa atraga indignarea propriilor clienti si, in consecinta, amendarea din partea instantei de judecata.

Prima greseala a fost cea a dobanzii introductorii, de 7% initial, pe perioada primului an, 2007, care a crescut la 10% in decembrie 2008, adica exact dupa izbucnirea crizei.

A doua greseala, poate cea fatala, a fost ca BCR nu i-a modificat dobanda clientului in urmatorii doi ani, cu toate ca dobanda de referinta EURIBOR a scazut considerabil din cauza crizei. Asta pentru ca banca avea un mod de calcul al dobanzii netransparent, o asa numita dobanda de referinta a bancii, la care se adauga o marja fixa, de 1,5%.

Spre deosebire de alte banci, care aveau la credite o formula de calcul simpla, EURIBOR plus o marja fixa, BCR a adoptat aceasta formula proprie, o capcana in care a cazut singura, desi la inceput a avut de castigat prin mentinerea unei dobanzi ridicate.

Asa se face ca la finalul lui 2010, odata cu adoptarea OUG 50 privind reglementarea contractelor de credit, care obliga bancile sa aplice la cedite o formula simpla, indicele EURIBOR plus marja fixa, BCR a facut o noua greseala, odata cu alte banci, decizie luata, de altfel, la initiativa asociatei bancherilor. Si anume, in loc sa aplice o marja fixa la nivelul mediu al pietei, adica in jur de 4%, a aplicat o marja dubla, de peste 9%, ceea ce a starnit, pe buna dreptate, indignarea clientilor si care a dus la valul de procese si la imaginea proasta pe care o au in prezent bancile.

Iata de ce o decizie a instantei de a aplica o dobanda de 2% pentru un credit, fata de 10% cat ar fi trebuit sa plateasca respectivul client, pare, la prima vedere, din perspectiva clientilor bancilor, una convenabila, fireste, in sensul ca ar putea astfel compensa erorile facute de banca pana acum.

Fiecare dintre noi, chiar si bancherii, avem credite pentru care am vrea sa platim dobanzi cat mai mici, chiar de 1% nu de 2%! Numai ca daca ar fi asa, atunci banca ar intra in pierdere si ar fi nevoita sa scada dobanzile la depozite si sa le creasca la cele pentru creditele noi, ceea ce i-ar afecta pe alti clienti si indirect ne-ar afecta si pe noi.

De aceea o decizie justa a instantei, la fel cum ar fi trebuit sa fie si cea a BCR, ar fi trebuit sa fie aplicarea unei dobanzi medii a pietei, nici una mai mare, cum a facut gresit banca, nici una mai mica, cum gresit au hotarat judecatorii. Clientii bancii, tot timpul si in orice conditii, ar trebui sa plateasca o dobanda corecta, care i-ar ajuta nu doar pe ei ci si banca.

Este, de altfel, ceea ce au declarat recent si reprezentantii BNR, prin vocea sefului supravegherii, Nicolae Cinteza. Trebuie sa invatam cate ceva din lectiile crizei, macar faptul ca o dobanda prea mica la credite, ca si una prea mare, nu pot rezista la nesfarsit iar in final aduce mai multe necazuri decat castiguri.