Liderii europeni au promis ca nu va cadea nici o banca |
Autor: Bancherul.ro
2008-10-13 09:36 |
|
Liderii europeni, care s-au întâlnit duminică la Paris au căzut de acord asupra unui plan de stopare a crizei bancare şi au declarat că nu vor permite ca nici una dintre marile instituţii să falimenteze. Ei au promis să garanteze împrumuturile intre bănci până la sfârşitul anului 2009 şi, de asemenea, vor investi bani în acestea prin cumpărarea de acţiuni preferenţiale.
Reprezentanţii ţărilor din Zona euro, reuniţi în summit la Paris, au adoptat duminică un plan de acţiuni care cuprinde o garanţie pentru împrumuturile interbancare şi un posibil recurs la recapitalizarea băncilor, pentru a restabili încrederea în pieţele debusolate de criza mondială, transmite AFP.
La finalul acestui summit extraordionar al celor 15 ţări din Eurogrup, organizat după emiterea recomandărilor miniştrilor de finanţe G7, conţinutul planului a fost anunţat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, preşedintele în exerciţiu al Consiliului European.
Statele membre Eurogrup vor garanta creditele interbancare pe o perioadă limitată, până la 31 decembrie 2009, a anunţat Sarkozy. Aceste garanţii de stat vor costa băncile, în funţie de dobânzile pieţei, a precizat el.
Blocajul pieţei interbancare este în centrul crizei. De teama falimentelor, băncile nu îşi mai acordă împrumuturi unele celorlalte. Cele care nu găsesc fondurile necesare pentru a-şi echilibra situaţia, pot să se găsească rapid în dificultate, aşa cum s-a întâmplat în cazul mai multor instituţii financiare europene. Din lipsă de refinanţare, băncile îngheaţă creditele acordate particularilor şi companiilor, ameninţând astfel întregul sistem economic şi financiar.
Cei 15 şi-au luat de asemenea angajamentul de a evita falimentul băncilor lor cele mai importante, în special procedând la operaţiuni de recapitalizare. Nu a fost anunţată o sumă globală pentru acest plan, dar Germania, Franţa, Italia şi alte ţări îşi vor prezenta luni după-amiază "simultan" detaliile propriilor programe de salvare, a declarat Sarkozy.
"Momentul deciziilor în cifre este mâine", a spus el. Toate deciziile vor începe să fie puse în aplicare "înainte de sfârşitul săptămânii", a promis el.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că Berlinul va supune încă de luni "procesului de decizie propriile măsuri". "Vom face acest lucru simultan cu Franţa, ne-am pus de acord, şi alte ţări vor lua de asemea rapid măsuri", a spus ea.
"Am adoptat un set de instrumente aflate la dispoziţia statelor membre", a explicat preşedintele Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. "Nu avem dreptul să eşuăm şi nu vom eşua", a dat el asigzurări.
Planul "abordează toate dimensiunile crizei", a rezumat Sarkozy.
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, a sprijinit imediat planul de susţinere al Eurogrup. FMI "a cerut acţiuni coordonate şi faptul că ţările din Zona euro tocmai au ajuns la un acord asupra unui asemenea plan este foarte bun", a declarat Strauss-Kahn într-o conferinţă de presă la Washington, la adunările generale ale FMI şi Băncii Mondiale.
"Această acţiune nu numai că este coordonată, dar intră şi în detalii. Aveam deja detalii despre planul american, numit planul Paulson. Aveam detaliile planului Marii Britanii şi acum avem detaliile planului Zonei euro", a spus Strauss-Kahn. "Cred că acum avem un răspuns complet pentru criză şi cred că piaţa va reflecta acest lucru", a declarat el.
Deciziile Eurogrup erau aşteptate cu nerăbdare de pieţe, după ce marile burse au cunoscut cea mai neagră săptămână din istoria lor.
Dincolo de planul de acţiune, care va fi supus miercuri şi joi la Bruxelles şefilor de stat şi de guvern ai celor 27 de state memrbe UE, europenii vor să convingă Statele Unite să întreprindă o reformă a sistemului financiar. "Vom merge să îi convingem pe prietenii noştri americani de necesitatea unui summit internaţional pentru reformarea suistemului financiar mondial", a declarat Sarkozy.
Părând să meargă în aceeaşi direcţie, preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, care a luat cuvântul la Washington alături de Strauss-Kahn, a declarat că este necesară "construirea unui sistem mai bun pentru viitor". "Avem nevoie de o acţiune coordonată acum", a declarat el, "nu numai pentru a face faţă acestei crize, ci şi pentru a crea o nouă arhitectură, noi norme şi o nouă supraveghere pentru a evita repetarea acestei crize".
Premierul britanic Gordon Brown a declarat că speră într-o revenire a încrederii în sistemul financiar "în următoarele zile". Brown, a cărui ţară nu face parte din Zona euro, fusese invitat la Paris pentru a explica demersurile Marii Britanii în faţa crizei, măsurile Eurogrup inspirându-se din planul de salvare britanic. Aflată în avangarda reacţiilor la criza financiară, Londra îşi anunţase săptămâna trecută planul de salvare, în valoare de 500 de miliarde de lire (636 miliarde de euro), care ar presupune preluarea controlului asupra mai multor bănci mari, foarte slăbite. Pe lângă intrarea statului în capitalul băncilor (în valoare de până la 50 miliarde de lire în total), planul prevede garantarea împrumuturilor interbancare până la 250 de miliarde de lire şi injecţii de lichidităţi de 200 de miliarde de lire.
Vineri, cele mai industrializate şapte ţări din lume (G7: Statele Unite, Germania, Japonia, Marea Britanie, Canada, Franţa şi Italia) deciseseră să acţioneze pentru a debloca pieţele monetare şi a permite băncilor să obţină capital de la sectorul public şi privat, pentru a evita falimentele şi a debloca piaţa creditelor imobiliare.
Peste tot în lume, guvernele se străduiesc să dea asigzurări depunătorilor şi investitorilor. După Australia, Emiratele Arabe Unite au garantat depozitele în băncile locale.
Cele 185 de membre ale FMI au sprijinit sâmbătă planul de acţiune al G7. FMI este pregătit de asemenea să ajute ţările afectate de criza financiară, în caz de probleme de lichidităţi.
După crahul istoric de săptămâna treczută, deschiderea burselor, luni dimineaţă, va fi primul mare test al impactului acestor anunţuri.
|
|
