Bancherul - BANCI / Analiza / KPGM: Romania are nevoie de o strategie fiscala clara pe termen mediu si lung; Avantajul datoriei publice mici nu este suficient

Compania de consultanta financiara KPMG spune, in raportul "Mentinând un echilibru în politica fiscală a statelor" (vezi documentul atasat) ca Romania are nevoie de o strategie fiscala clara construita pe termen mediu si lung, pentru a-si asigura avantajul unei datorii publice sub plafonul de 60% din PIB.

“Chiar daca România are un avantaj în ceea ce priveşte poziţionarea faţă de criza datoriilor suverane, în sensul că acesta (datoria publica n.r.) se situează sub pragul de 60% stabilit in Tratatul de la Maastricht, totuşi nevoia de a avea o strategie fiscală clară construită pe termen mediu şi lung devine din ce în ce mai necesară având în vedere contextul global”, a afirmat Serban Toader, Senior Partner al KPMG Romania, intr-un comunicat al companiei.

“Directiile principale ale acestei strategii ar trebui să fie susţinute de predictibilitatea şi stabilitatea cadrului legislativ fiscal pentru a spori încrederea mediului de afaceri în a considera România o jurisdicţie favorabilă investiţiilor şi dezvoltării activităţii pe termen mediu şi lung”, a adaugat Ramona Jurubiță (foto), Partener, Asistență Fiscală, KPMG România.

Comunicat de presa KPMG:

Raport KPMG: Lipsa unor politici fiscale pe termen lung riscă să înrăutățească criza datoriilor suverane

Cauzele care stau la baza crizei actuale a datoriilor suverane au fost prezente cu mult timp înainte de debutul crizei financiare globale din 2007-2008;

Îmbătrânirea populației și o economie “globală” interconectată transformă deficitul pe termen mediu în unul pe termen lung;

Potrivit raportului, Mentinând un echilibru în politica fiscală a statelor, realizat de KPMG International, premisele crizei actuale a datoriilor suverane nu se regăsesc doar în contextul crizei financiare globale din 2007-2008. Studiile KPMG cu privire la politicile fiscale a 19 dintre economiile din G20 arată că nivelul datoriilor publice se afla deja la limită cu mult înainte de apariția crizei financiare globale, iar impactul îmbătrânirii populației și a unei economii mondiale interconectate necesită politici pe termen lung pentru a preveni înrăutățirea condiţiilor de îndatorare.

“Chiar daca România are un avantaj în ceea ce priveşte poziţionarea faţă de criza datoriilor suverane, în sensul că acesta se situează sub pragul de 60% stabilit in Tratatul de la Maastricht, totuşi nevoia de a avea o strategie fiscală clară construită pe termen mediu şi lung devine din ce în ce mai necesară având în vedere contextul global”, a afirmat Serban Toader, Senior Partner al KPMG Romania.

“Directiile principale ale acestei strategii ar trebui să fie susţinute de predictibilitatea şi stabilitatea cadrului legislativ fiscal pentru a spori încrederea mediului de afaceri în a considera România o jurisdicţie favorabilă investiţiilor şi dezvoltării activităţii pe termen mediu şi lung”, a adaugat Ramona Jurubiță, Partener, Asistență Fiscală, KPMG România.

Raportul constată că acele țări care aveau nivele ridicate ale datoriei brute înainte de începerea crizei – mai mare de 60% din produsul intern brut (PIB) - au fost cele care au avut capacitatea limitată de a răspunde în mod adecvat la această problemă şi care se confruntă şi acum cu un proces mai dificil şi mai lung pentru a ajunge iar la stabilitate fiscală.

”Studiile noastre sugerează că, în cele mai multe cazuri, gândirea pe termen scurt și oportunitățile politice tind să devanseze considerațiile cu privire la sustenabilitatea fiscală pe termen lung ", a declarat John Herhalt, KPMG’s Global Head of Government and Infrastructure, precum și partener în firma canadiană. "Singura modalitate de a redresa cu adevărat criza datoriilor suverane este ca guvernele să se angajeze în aplicarea unei politici fiscale sustenabile de-a lungul ciclului politic, o strategie pe care asa numitul Pact Bugetar în zona euro intenționează să îl creeze."

În timp ce studiile indică faptul că aceste probleme adânc înrădăcinate nu vor dispărea probabil prea curând, se constată de asemenea că perspectiva de creștere economică mondială lentă din viitorul apropiat, cumulată cu creșterea costurilor create de îmbătrânirea populației pentru multe guverne, va avea un impact asupra țintelor sustenabilitații fiscale. Acest lucru, la rândul său, va spori nevoia de acțiuni sustenabile fiscal (cum ar fi gestionarea bugetului într-o manieră prudentă și restabilirea bilanțului) în următorii 40 de ani.

Conform raportului, cea mai mare povara a datoriei guvernamentale o au țările dezvoltate, chiar dacă atât economiile dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare contribuie cu aproximativ același procent la PIB-ul mondial. Până în 2015, primele șapte țări dezvoltate incluse în acest studiu (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) vor realiza până la 86.5% din totalul datoriilor sectorului administrației publice (AP) acumulate de cele 19 țări, în timp ce cele opt țări în curs de dezvoltare (Argentina, Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Africa de Sud și Turcia), vor deţine doar 11,6%.

”Aceasta constatare este deosebit de importantă având în vedere interconectarea tot mai mare a economiei globale", a declarat Nick Baker, Global Head of KPMG‟s Finance & Treasury practice. "Perspectivele de creştere lentă în orice parte sesizabilă a economiei mondiale va duce inevitabil la provocări fiscale în alte jurisdicţii, făcând nivelul datoriei guvernamentale al lumii dezvoltate deosebit de îngrijorător pentru perspectivele acestor economii în curs de dezvoltare".

Herhalt, Baker și alți autori ai raportului sugerează un cadru complex pentru sustenabilitate fiscală, construit pe un set de elemente de bază, inclusiv:
- politici fiscale echilibrate care să guverneze pentru binele comun al ambelor generații actuale și viitoare;
- obiective clar definite si masurători pentru a monitoriza progresul sustenabilității fiscale;
- abordarea sustenabilității fiscale nu doar pe parcursul ciclului bugetar (1-5 ani), precum şi pe parcursul ciclului economic (6 + ani) și ciclul dintre generații (10 + ani);
- mecanisme și obiective instituționale, care vor susține politica pe întregul ciclu politic;
- coordonarea sistemelor de reglementare și a cadrelor instituționale ale sistemului financial, a politicilor și practicilor fiscale.

"În cele din urmă, sustenabilitatea fiscală a finanțelor publice atât pentru economiile dezvoltate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare, depind de gestionarea unei combinații de circumstanțe economice globale; nivelurile datoriei suverane; potenţialul de creştere globală mai lent, precum și impactul îmbătrânirii populației asupra finanțelor publice", a adăugat dl Baker .

"Nu este vorba de dimensiunea cheltuielilor guvernamentale în sine, şi nici despre gradul de bunăstare socială sau nivelul cheltuielilor pe care o naţiune doreşte să le adopte - ci să se asigure că viziunile pe termen scurt și oportunităţile politice nu pun în pericol viabilitatea fiscală a unei naţiuni pe termen lung."

Despre raport

KPMG a analizat structura politicilor fiscale a 19 țări din cadrul grupului G20 pe parcursul ciclurilor bugetare, economice și intergeneraționale. Raportul oferă o perspectivă comparativă, la nivel de țară, pentru a evidenția câteva dintre elementele fiscale existente comparativ cu perspectivele oferite de statisticile guvernamentale ale fiecărei ţări.

Raportul se concentrează în special pe sectorul administrației publice (AP) pentru a permite aplicarea unei viziuni asupra unei ”entității”, mai degrabă decât una macroeconomică. Tabelele de date și o mare parte din comentariile incluse în acest document se bazează pe lucrările vaste și în desfăşurare efectuate de FMI, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE).

Despre KPMG

KPMG este reţeaua globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor. Ne desfăşurăm activitatea în 156 de ţări şi avem 152.000 de angajaţi în firmele membre din întreaga lume. Societăţile independente membre ale reţelei KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare societate KPMG este din punct de vedere legal o entitate separată şi distinctă si se descrie ca atare.

În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău. În prezent dispunem de un număr de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetăţeni români si moldoveni, cât şi străini.