Bancherul - BANCI / Stirea Zilei / Mugur Isarescu si Victor Ponta explica functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara nebancara

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si premierul Victor Ponta, au explicat, intr-o conferinta de presa comuna sustinua la BNR, motivele pentru infiintarea Autoritatii de Supraveghere Financiara si modul in care aceasta va functiona.

Mugur Isarescu: Am avut o întâlnire cu domnul prim-ministru al României, la care a participat şi domnul vicepremier şi domnul ministru al economiei. Tema principală a fost despre comasarea celor trei instituţii de supraveghere ale pieţei financiare nebancare, după modelul european, cel care este dominant în Europa.

V-aş spune numai două cuvinte despre ce se întâmplă în Europa, cu dezvoltări, dacă apar întrebări sau dacă este nevoie să discutăm mai în detaliu; la Banca Naţională putem să organizăm şi o conferinţă pe această temă. Este evident că arhitectura financiară din Europa se schimbă, se schimbă dramatic şi foarte rapid. Un trend vizibil este ca diversificarea instituţiilor de supraveghere să se oprească - a fost, într-adevăr, un trend în Europa, în care diferite sectoare ale pieţei financiare au avut organe de supraveghere separate şi, de câtva timp, are loc o integrare a acestora. Din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, în 15 există o singură instituţie de supraveghere. Fie în patru dintre ele, supravegherea este concentrată pentru tot sectorul financiar la Banca Centrală, fie, în restul de până la 15, avem situaţia în care supravegherea este unificată într-o instituţie separată, cum este de exemplu în Germania, Polonia, în Anglia, în Ungaria. Deci cam aceasta este tendinţa în Europa. Şi cred că trebuie să mergem în direcţia europeană, să nu ne gândim la alte inovaţii.

O a doua idee pe care aş vrea să v-o spun, legat de tendinţele din Europa, se referă la rolul Băncii Centrale. Banca Centrală Europeană sprijină ideea ca supravegherea bancară, de regulă, să fie la Banca Centrală, întrucât la Banca Centrală se află cei mai buni specialişti. Există, în mod natural, o concentrare de informaţii. Nu uitaţi că toate conturile băncilor comerciale există la Banca Centrală. Cu alte cuvinte, Banca Centrală poate să ia pulsul de fiecare clipă sau în fiecare clipă, pentru băncile comerciale participante la sistem. Iar pentru ţările cu pieţe financiare nebancare mai mici, cum este şi cazul României, să se creeze o singură instituţie integrată de supraveghere. Propunerea noastră, şi ne bucurăm că domnul prim-ministru sprijină această idee, este să integrăm autorităţile de supraveghere financiară nebancară într-una singură şi, eventual, această nouă autoritate să poarte numele pe care îl găsim în majoritatea ţărilor financiare: Autoritatea de supraveghere financiară, cu înțelesul că este financiară nebancară.

Cam aceasta a fost discuţia pe care am avut-o. Eu mă bucur că ea a fost fructuoasă. Aş încheia aducându-vă aminte de faptul că există, de facto, un consiliu de integrare, din care face parte şi banca centrală, și celelalte trei autorităţi şi Ministerul de Finanţe. El a funcţionat, deci practic nu facem decât încă un pas înainte în direcţia unei supravegheri coordonate, absolut necesare pentru perioada următoare în Europa. L-aş ruga pe domnul prim-ministru să facă comentariile dânsului, inclusiv comentarii legate de eficienţa noii structuri.

Ponta: Integrarea celor trei autorităţi separate de supraveghere, CNVM, Comisia de supraveghere a asigurărilor şi cea a pensiilor private s-a facut după un model aplicabil în majoritatea ţărilor europene

Victor Ponta: Bună seara. Aş vrea, în primul rând, să-i mulţumesc domnului guvernator pentru oportunitatea de a discuta astăzi despre acest nou proiect instituţional, dar vreau, cu această ocazie, să-i mulţumesc pentru sprijinul pe care domnia sa personal şi Banca Naţională l-au acordat, şi guvernului, şi preşedintelui, Parlamentului, în vederea păstrării stabilităţii şi predictibilităţii României în perioade dificile. Și acest an a fost un an dificil, cu atât mai mult în anul care urmează, într-o Europă în care problemele pieţelor financiare, dar şi problemele acelor pieţe nebancare, vor continua să reprezinte o prioritate. România trebuie să ţină pasul cu schimbările de la nivel european. Și România trebuie să-şi adapteze instituţiile, să le facă mai flexibile, dar în acelaşi timp mai eficiente în supravegherea structurilor şi a pieţelor financiare nebancare. Din acest punct de vedere, am discutat de mai mult timp, astăzi suntem în faza unui proiect final, pe care mâine îl voi prezenta şi în şedinţa de guvern, după care, fără a-l adopta mâine, mâine îl prezentăm şi rămâne şi în dezbatere şi în curs spre cunoaşterea publică.

Ideea integrării celor trei autorităţi separate de supraveghere, - CNVM, Comisia de supraveghere a asigurărilor şi cea a pensiilor private - pot şi trebuie să fie integrate după un model aplicabil în majoritatea ţărilor europene, şi aici eu mă refer în special la ţări spre care trebuie să ne uităm - Germania, Polonia ar fi exemplele, pe care eu le consider cele mai importante. Ideile sunt, repet, adaptabilitate la schimbările pe plan european, eficienţă în activitatea de supraveghere, mai puţine funcţii de conducere, mai puţină birocraţie, pentru că trei instituţii nu vor mai avea trei departamente separate de contabilitate, de juridic, de personal, cheltuieli mai puţine, eficienţă mai mare şi coordonare cu Banca Naţională, pentru a oferi, de fiecare dată, indiferent de ceea ce se întâmplă în zona politică, în zona guvernamentală, de a oferi, aşa cum Banca Naţională a fost de multe ori, în ultima perioadă, o ancoră de stabilitate şi un sediu al materiei privind atât piaţa bancară, cât şi cea nebancară, pieţe financiare care evoluează într-un ritm pe care uneori structurile politice nu îl pot egala, care, în mod sigur comite şi erori, constată şi mari greşeli.

Or, trebuie învăţat din aceste lecţii, atât cele din zona noastră, strict naţională, cât şi cele la nivel european şi chiar mondial, şi structura care în 2013 şi în anii care urmează va supraveghea această piaţă - Autoritatea de Supraveghere Financiară - trebuie să aibă toate instrumentele legale, trebuie să aibă legitimitatea, pentru că, evident, va rămâne, în continuare, ca şi Banca Naţională, într-o relaţie directă cu Parlamentul României, nu neapărat cu Guvernul, - Parlamentul este cel care numeşte conducerea - și cu Banca Centrală Europeană şi autorităţile centrale europene care reglementează acest tip de pieţe financiare. Este un proiect - repet - pe care guvernul şi eu, ca prim-ministru, îl susţin, care provine tocmai de la specialişti, de la cei care lucrează şi care au acces la ceea ce se întâmplă pe plan european şi pe care cred că, din punct de vedere politic, guvernul şi parlamentul pot şi trebuie să le susţină.

Vreau să spun încă o dată şi mulţumesc nu doar în calitatea publică pe care o am, de cetăţean al României, vreau să mulţumesc încă o dată pentru activitatea Băncii Naţionale din această perioadă. Eu, în mod special, am un motiv de a mulţumi guvernatorului, pentru că timp de şapte luni, mi-a împrumutat cel mai preţios colaborator, domnul viceprim-ministru şi a contat foarte mult. Alături de domnul Chiţoiu, domnul Georgescu, au fost cei care a dus greul, atât în guvern, cât şi în negocierile cu instituţiile internaţionale şi am apreciat foarte mult acest sprijin şi, în continuare, îmi doresc ca Banca Naţională, parlamentul, guvernul, preşedinţia, să colaboreze pentru a păstra ceea ce este mai important, chiar şi decât fenomenele politice - şi anume: stabilitate, predictibilitate şi siguranţă în ceea ce priveşte atât sistemul bancar, cât şi sistemul financiar nebancar. Încă o dată, mulţumesc, şi sper să fie o idee bună şi să se dovedească o idee utilă pentru România.

Inca nu s-a stabilit seful Autoritatii de Supraveghere

Reporter: Aţi vorbit despre eficientizare. Bănuiesc că aveţi pe cineva în vedere în ceea ce priveşte conducerea viitoarei autorităţi. Ne puteţi spune despre cine e vorba?
Victor Ponta: Nu, pentru că înainte de a exista autoritatea... Nu facem autorităţi după oameni, ci invers, numim oamenii după ce avem instituţia. Ceea ce pot să vă garantez - nu ştiu dacă se va trece şi în lege, dar pot să vă garantez în ceea ce mă priveşte - că înainte de a face propuneri în faţa parlamentului, voi solicita o opinie, un sfat din partea Băncii Naţionale, din partea guvernatorului şi că am obiceiul să şi urmez aceste opinii.
Reporter: Va fi membrul unui partid politic sau un tehnocrat?
Victor Ponta: Nu ştiu să vă spun în acest moment, dar în mod sigur nu poate să fie o persoană care nu are legătură exact cu domeniul. Nu poţi să iei pe cineva care n-a lucrat niciodată, care n-are experienţă, care n-are autoritate în domeniu, să-l pui în fruntea... Nu va fi o autoritate politică, ci va fi o autoritate tehnică, extrem de importantă şi atunci calificarea profesională a celor care vor face parte, că n-o să fie un singur om în conducere, va fi un preşedinte, vicepreşedinţi, membri ai board-ului, toţi aceştia, din punctul meu de vedere şi în mod sigur şi al parlamentului, vor fi selectaţi în primul şi în primul rând pe criteriul profesional. Nu cred că poate să meargă acolo cineva care nu ştie ce înseamnă o piaţă financiară.

Isarescu: Felicitam guvernul pentru mentinerea deficitului fiscal. Este o mare realizare intr-un an electoral

Reporter: În ultima perioadă, atât Bundesbank, cât şi Guvernul Marii Britanii şi-au înrăutăţit prognozele de creştere economică, se vorbeşte inclusiv de revenirea recesiunii în zona euro. Putem lua în calcul un astfel de scenariu şi pentru România în 2013, revenirea recesiunii?

Mugur Isărescu: Cam iese din tema pe care am supus-o dezbaterii... Aş începe spunând următorul lucru: mulţumesc domnului prim-ministru pentru aprecierile la adresa activităţii Băncii Centrale a României şi fără a fi câtuşi de puţin de complezenţă, să adresăm şi noi din partea Băncii Centrale felicitări guvernului, pentru faptul că, din multe puncte de vedere, dar pe noi ne interesează în principal aspectul fiscal, programul a fost ţinut în limitele planificate, pentru presa străină: "the fiscal stances is on track", deci programul este în limitele stabilite. Este o mare realizare pentru un an electoral, o mare realizare, cu atât mai mult cu cât ajustarea din ultimii trei ani şi jumătate în care a intrat România este masivă, în termeni fiscali este de ordinul a 7-8% din PIB. Ca veteran, pot să vă spun că este una din cele mai mari asistenţe pe care le-a avut România şi, datorită acesteia şi a realizărilor din acest an, putem spune că încheiem anul, începem anul 2013, cu România ieşind din capitolul ţărilor sau gruparea ţărilor cu deficit fiscal excesiv.

Isarescu: Cred ca Romania are sanse la o crestere economica importanta in 2013

Revin şi spun că este o realizare foarte mare şi acum fac trecerea la întrebarea dumneavoastră, unul dintre activele pe care îl are România la acest an nou, 2013, este faptul că din punct de vedere fiscal nu mai trebuie să strângem, va trebui să fim foarte chibzuiţi şi să ţinem dozajul de aşa manieră încât să nu mai fie nevoie cândva să mai strângem şurubul şi, să spunem aşa, dezlegarea să fie cât se poate de prudentă şi realistă.

Asta înseamnă că ceea ce noi, economiştii, numim 'disposable income', deci, venituri disponibile la nivelul populaţiei, acesta va avea tendinţa de creştere, devine o sursă a creşterii economice. Cu acest activ, cu punerea în practică a reformelor structurale şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene - fac o paranteză: atât reformele structurale, cât şi absorbţia fondurilor europene nefiind cuvinte, fiind adevărate programe care trebuie să fie realizate, eu cred că România are şanse să aibă creştere economică importantă la anul, chiar mai importantă decât în acest an, indiferent de ce se întâmplă în Europa.

Victor Ponta: Eu nu v-am răspuns, pentru că prefer să ascultaţi opiniilor celor care nu sunt oameni politici. Oamenii politici, dacă sunt la guvernare, sunt mai optimişti în prognoze, dacă sunt în opoziţie, sunt mai pesimişti în prognoze. Aşa încât eu mă bazez deocamdată pe prognoza emisă recent de Comisia Europeană, care arată că alături de Ţările Baltice, România poate avea o creştere economică superioară cifrei de 2% din PIB. Dacă. Dacă se întâmplă foarte multe lucruri - şi sper să se întâmple.

Reporter: Cum vor fi desemnaţi membrii acestei Autorităţi de Supraveghere Fiscală? Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii acestei autorităţi şi dacă va exista un plafon de salarizare pentru ei, care va fi plafonul maxim de salarizare?

Mugur Isărescu: Eu cred că domnul premier a răspuns. Practic, a spus că criteriul profesional va fi cel dominant. În ceea ce priveşte plafoanele de salarizare, bineînţeles că legea care va fi în final aprobată de Parlament va stabili şi această regulă. Dar, pentru dumneavoastră, trebuie să aveţi în vedere că aceste trei autorităţi de supraveghere nu trăiesc precum Banca Naţională, din faptul că noi producem profit /.../ şi 80% îl dăm Ministerului de Finanţe, ci trăiesc din, să spunem, cotizaţii, pe care le obţin din piaţă, de la instituţiile pe care le supraveghează, ceea ce nu este cazul la noi.
/.../ când merge în supraveghere nu le cere şi bani pentru a-i supraveghea. În alte bănci centrale, să ştiţi că aşa se întâmplă. Ca atare, această sursă de venit devine un fel de plafon, dacă la plafon vă referiţi. Te întinzi cât îţi este plapuma. Nu cred că noua autoritate va face foarte /mari economii/, dar va face, pentru că dl premier a punctat această chestiune, mai face economie la posturile de jurist, de contabil ş.a.m.d. Dar cred că este un detaliu pe care nu-l văd atât de important /în acest moment/. /.../ Nu pot să comentez mai mult.

Reporter: /.../ Să rămânem pe acest subiect, cu eficientizarea. Deşi vorbiţi de anumite economii prin comasare, proiectul de act normativ vorbeşte de preluarea întregului personal /.../.

Victor Ponta: Dvs o aveţi deja?

Reporter: Este pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Victor Ponta: Am înţeles, dar /staţi s-o discutăm/.

Reporter: /Deci vorbim de/ document public, eu nu ştiu /.../

Victor Ponta: Tot ce pot să vă garantez, şi sunt convins că aţi citit cu mare atenţie, că aşa-mi păreţi mie, că din 19 actuali membri sunt 15 membri şi că deciziile vor aparţine noului board al autorităţii, însă ideea este, evident, de a nu tripla funcţiile, că n-ai nevoie de a tripla funcţiile. Partea de salarizare ţine în primul rând de capacitatea de finanţare a autorităţii. În mod sigur, bugetul reunit va fi mai mic decât suma celor trei bugete.

Reporter: Am două întrebări. În afară de argumentul /trendului/ din Europa şi această /mică/ eficientizare de costuri, care ar fi alte argumente pentru această instituţie unică? Şi, doi, de ce a trebuit promovat actul normativ prin ordonanţă de urgenţă, pentru că sunt nişte motive pe care poate ar trebui să le explicaţi, ceva de genul: situaţia care a fost regăsită în ultimele luni la aceste instituţii, despre ce este vorba. Am vrea să ştim şi noi de ce este ordonanţă de urgenţă. Mulţumesc.

Victor Ponta: Vom decide dacă adoptăm calea ordonanţei de urgenţă, tocmai pentru că presupune, undeva în jur de 15 martie, să avem îndeplinite toate procedurile pentru funcţionarea noii autorităţi, pentru că, în mod sigur, avem nevoie de o mişcare rapidă şi pentru că oricum Parlamentul, ştiţi foarte bine, dacă la un moment dat va considera, va modifica ceea ce e de modificat. Însă, repet, nu se adoptă mâine ordonanţa de urgenţă, mâine se prezintă în şedinţa de guvern forma finală şi va fi adoptată de către noul guvern.

Isarescu: Suntem presati sa unificam supravegherea institutiilor financiare

Mugur Isărescu: Există o urgenţă pe care am menţionat-o în deschiderea prezentării mele şi aceasta este rapiditatea cu care se schimbă arhitectura financiară europeană. Deci, asistăm la o transformare extrem de rapidă. Probabil că aţi auzit, dar posibil să fie şi în acest weekend la Consiliul European. Dar probabil că aţi auzit că /.../ funcţionează într-un fel în subordinea Băncii Centrale Europene, ceea ce se numeşte CES - Consiliul European /.../. Acesta s-a format prin adunarea tuturor instituţiilor extrem de diverse care există în Europa unită /…/ patru participanţi. Aşadar, dacă memoria mea este bună, mai este Italia. Există şi ţări cu doi participanţi, adică cu Banca Centrală şi o autoritate comună cu... sau cu unul singur, cum este Cehia, care are numai... toată supravegherea este concentrată la nivelul Băncii Centrale. Tendinţa în Europa, cum v-am spus, este de integrare într-un fel sau altul, pentru că în acest CES, şi vă rog să înţelegeţi că aici este chiar un /…/ suntem 80 de inşi. Gândiţi-vă bine cum poate să funcţioneze o instituţie europeană cu 80 de persoane, dacă fiecare vrem să luăm cuvântul, cam care este eficienţa unui asemenea mecanism, care există de fapt. De aceea v-am spus că avem aceste nu le-aş numi presiuni, dar avem aceste recomandări din partea Băncii Centrale Europene ca în ţările în care sistemele sau pieţele financiare /.../ care nu sunt mari, sunt mai mici, cum este cazul României, avem toată motivaţia să le unificăm. Şi cifrele le ştiţi, în România cam 94-95% din total pieţe financiare reprezintă sistemul bancar şi restul de 4, 5, 6% pieţe financiare nebancare. Acolo, pentru 4%, să stai cu trei autorităţi de supraveghere e un mic lux pe care /…/ a fost începutul ni l-am permis, dar acum nu ni-l... practic, noua structură europeană nu ne mai poate integra. /…/ noua autoritate nu poate să funcţioneze pe ceva provizoriu, va avea responsabilităţi în noua arhitectură europeană. Deci, ideea este ca să se discute inclusiv de către opinia publică după această şedinţă de guvern, apoi să intre rapid în parlament şi cândva prin luna martie noua autoritate să fie funcţională pentru a prelua în totalitate funcţiile şi a se putea duce la Frankfurt, unde funcţionează Consiliul European /…/ sistem şi unde se iau de pe acum decizii foarte importante: uniunea bancară, crearea /…/ supraveghere bancară, rezoluţia bancară. /.../ element aşa, pentru meditaţie, cel puţin, pe care eu îl adresez este că devine obligatoriu să avem un singur mandatar, deci o singură instituţie care să se ocupe de mandatul macroprudenţial. Am încercat să rezolvăm această problemă, ştiţi că avem un /consiliu/, n-am reuşit... Nu puteam nici să ne autopropunem, Banca Centrală trebuie să preia mandatul macroprudenţial că suntem cei mai mari şi cei mai tari. Dar Europa ne presează. În România cine răspunde la telefonul privind macroprudenţialitatea? Răspunde Banca Centrală, răspunde altcineva, aveţi o altă instituţie? N-am putut să răspundem încă. Sunt câteva argumente în plus pentru rapiditate, dacă nu urgenţă în a lua o decizie în această direcţie.

Reporter: Aţi discutat cu FMI despre această autoritate de supraveghere? Aveţi un feedback de la ei pe această temă? FMI despre această autoritate de supraveghere...

Mugur Isărescu: /…/ şi cu ei trebuie să discutăm, /…/ Băncii Cetnrale Europene despre această recomandare. Supravegherea bancară de regulă să fie la Banca Centrală, pentru că are toate informaţiile necesare, iar în ţările mici şi cu pieţe financiare mici, piaţă de asigurări pensii private şi piaţă de capital relativ /…./

Reporter: noul premier /…/ noul guvern după alegerile legislative. De aceea nominalizarea pentru funcţia de ministru de finanţe este foarte importantă. Aveţi de gând să-i propuneţi din nou domnului Georgescu să ocupe această funcţie?

Victor Ponta: Da, dar ştiu că mă refuză. Mersi. Mulţumesc mult de tot.
Mugur Isărescu: Sărbători fericite din partea Băncii Naţionale. Şi domnul Florin Georgescu vine la Banca Naţională.