Bancherul - BANCI / Ultima Ora / Liviu Voinea, PSD, declara inaintea alegerilor: Masurile de austeritate luate in 2010 nu au fost adecvate pentru ca au distribuit inechitabil povara ajustarii

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Liviu Voinea, face urmatoarele precizari referitor la stirea transmisa de Agentia France Presse si preluata in mediile de informare romanesti conform careia a declarat, intr-un interviu acordat AFP in data de 28.11.2012, urmatoarele: “cura de austeritate din 2010 a fost un rau necesar”.

1. Afirmatia exacta pe care am facut-o este “programul de consolidare fiscala a fost necesar, dar (…) mijloacele de reducere a deficitului nu au fost cele potrivite” – conform transcriptului interviului. Consolidare fiscala nu inseamna neaparat austeritate, ci se refera in general la reducerea deficitului bugetar. Pentru atingerea acestui scop pot fi folosite diferite mijloace. Am spus si cu aceasta ocazie, asa cum am sustinut in permanenta, ca deficitul bugetar trebuia redus, dar nu prin taierea salariilor, impozitarea pensiilor si cresterea TVA, masuri luate de guvernul din 2010.

2. Masurile luate in 2010 nu au fost adecvate pentru ca au distribuit inechitabil povara ajustarii. Intre 2005-2008 a beneficiat de cresterea economica un grup social putin numeros caruia i-au revenit substantiale sume banesti , dar pretul crizei a fost platit – prin masurile luate in 2010 – de marea majoritate a populatiei. Aceasta ajustare a provocat cresterea disparitatilor, polarizarea veniturilor si tensiuni sociale.

Stirea AFP:

România, care încă nu şi-a revenit după măsurile dureroase de austeritate, va trebui să facă o echilibristică delicată între reducerea cheltuielilor şi stimularea creşterii, indiferent cine va câştiga alegerile de la 9 decembrie, avertizează analişti citaţi de AFP.

'Precauţia pare să fie cuvântul-cheie' atât pentru USL, de stânga, aflată la guvernare, cât şi pentru ARD, opoziţia de centru-dreapta, potrivit economistului Cristian Grosu. 'Banii sunt aşa puţini că ideologiile nu prea mai contează', notează analistul, care mai atrage atenţia că, în condiţiile în care recesiunea ameninţă zona euro şi pactul fiscal obligă statele membre să-şi menţină deficitul bugetar sub 3% din PIB /produsul intern brut/, România se va confrunta cu uriaşe dificultăţi de finanţare.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Liviu Voinea, din partea USL, a notat că România nu va avea altă variantă decât aceea de a continua consolidarea fiscală. Dacă USL va câştiga legislativele, aşa cum indică sondajele, 'vom tăia cheltuielile ineficiente, vom întări disciplina financiară şi vom întări lupta împotriva evaziunii fiscale', a declarat el pentru AFP.

Programul de austeritate implementat în 2010 de guvernul de centru-dreapta, care a tăiat salariile din sectorul public cu 25% şi a crescut TVA cu 5%, la 24%, 'a fost necesar în măsura în care a adus stabilitate macroeconomică', a spus Voinea, adăugând că aceste măsuri 'nu au fost adecvate din cauza costurilor lor sociale profunde'.

Reducerile s-au înscris în programul de asistenţă din 2009 cu FMI şi UE, prin care ţara balcanică a obţinut un 'colac de salvare' de 20 de miliarde de euro ce a contribuit la ieşirea ei dintr-o criză severă.

FMI a lăudat România pentru stabilitatea obţinută, dar a subliniat că acum atenţia trebuie să se concentreze asupra măsurilor necesare pentru a obţine o creştere sustenabilă.

De la venirea sa la putere în mai, după căderea guvernului de dreapta în urma unui vot de neîncredere, cabinetul premierului Victor Ponta a luat măsuri pentru readucerea salariilor în sectorul public la nivelul de dinainte de tăiere, iar compensarea ar putea fi finalizată în ianuarie, dar inflaţia a erodat deja puterea de cumpărare a angajaţilor de la stat, spun analiştii.

În prezent, salariul mediu din România este de 350 de euro. Voinea a subliniat că România, al doilea stat cel mai sărac din UE, mai are multe de făcut pentru a ajunge din urmă statele mai avansate. 'Desigur, salariile trebuie să crească, dar în ton cu creşterea economică', potrivit acestuia.

Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional /FMI/ estimează că în 2013 economia va creşte cu 2%, dar analiştii şi investitorii sunt mai precauţi. 'Fără stabilitate politică, reforme structurale şi un mediu de afaceri previzibil, este greu de vorbit de motoare ale creşterii', a punctat preşedintele Consiliului investitorilor străini, Steven van Groningen.

La rândul său, preşedintele Camerei de comerţ franco-române, Bruno Roche, este de părere că autorităţile ar trebui să se concentreze asupra sectoarelor care ar putea absorbi cele 20 de miliarde de euro de ajutor european alocat României până în 2014, evocând în acest sens proiecte ample în infrastructură, energie şi agricultură.

În ce-l priveşte, fostul ministru de dreapta al economiei Adriean Videanu a apreciat că pentru stimularea creşterii este esenţială scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 12%, ceea ce ar încuraja cererea şi ar atrage capital străin, adăugând însă că România trebuie să-şi menţină obiectivul de a intra în 2013 în mecanismul ERM 2 al UE, considerat o anticameră a zonei euro, ca o garanţie că va respecta disciplina fiscală. 'Experienţa a arătat că lucrurile merg în direcţia bună doar dacă suntem nevoiţi să respectăm condiţii stricte', a subliniat el.

În opinia lui Liviu Voinea, România şi-ar putea stabili ca obiectiv de aderare la zona euro anul 2017, obiectiv ce ar putea acţiona ca un 'catalizator' pentru menţinerea cursului economiei, dar în acelaşi timp un nou acord cu FMI este 'absolut necesar' pentru că 'de multe ori presiunile externe înving rezistenţa la reforme', fie că e vorba de vânzarea de întreprinderi de stat sau de consolidare fiscală.