Bancherul - BANCI / Analiza / Economia Romaniei inaintea alegerilor, in viziunea BERD. Care sunt prioritatile pentru 2013

Biroul economistului-sef al BERD, Erik Berglof (foto), a identificat următoarele priorități cheie pentru economia românească în 2013:

- Îmbunătățirea climatului investițional. Sunt necesare eforturi sporite pentru a elimina birocrația și probleme de licențiere, aceste probleme fiind mentionate de către întreprinderi în sondajele privind climatul de afaceri.

- Continuarea privatizarii în sectoarele-cheie. Guvernul și-a exprimat angajamentul de realiza vânzarea de active importante, dar punerea în aplicare a fost lentă și ar trebui accelerată în cazul în care vânzările trebuie realizate anul viitor.

- Calitatea rețelei de transport are nevoie de îmbunătățiri semnificative. Pentru ca acum exista o legislație adecvată pentru implicarea sectorului privat, autoritățile ar trebui să intensifice eforturile pentru a atrage investițiile private și know-how-ul necesar pentru proiecte-cheie in transporturi.

Evoluțiile macroeconomice și riscurile

România continuă să fie extrem de expusa la evoluțiile negative din zona euro, iar recenta criză politică a avut, de asemenea, un impact negativ asupra economiei. O combinație intre cererea externa slaba, dar si o cerere interna anemica, precum si impactul secetei asupra agriculturii, a dus la slăbirea semnificativă a performanței economice în acest an. In consecinta, in prima parte a anului s-a consemnat doar o creștere economica firava iar estimările preliminare indică o contracție anuala a PIB-ului de 0,6% în T3.

Majorarea perceptiilor de risc, ca urmare a crizei politice din iulie / august, a dus la creșterea marjei riscul de credit (CDS), la majorarea randamentelor pentru obligațiunile de stat, precum si la presiuni asupra monedei locale.

În timp ce spread-urile CDS au mai scăzut intre timp, cursul de schimb rămâne la niveluri ridicate. Deprecierea monedei nationale si cresterea prețurilor la energie și alimente au pus presiuni în sensul creșterii asupra inflației. Poziția fiscală s-a îmbunătățit iar politica este ancorata de acordul Stand-By cu FMI.

Riscurile privind perspectivele economice sunt legate de următorii factori:

(I) Progresul lent privind eliminarea arieratelor interne acumulate la sfârșitul anului 2009, chiar dacă guvernul a reușit să rămână pe drumul cel bun cu acordul cu FMI;

(II) În contextul prezenței puternice a băncilor grecești de pe piata romaneasca, deteriorarea indicatorului creditelor neperformante ar putea afecta capitalul băncilor comerciale și pot exacerba vulnerabilitățile financiare.

(III) Nivelul datoriei externe este mare pentru o economie de piață emergentă și țara se confruntă in fiecare an cu cerințele semnificative de rambursare a datoriilor.

Reformele structurale și prioritățile:

În calitate de membru al UE din 2007, România se confruntă cu provocări in procesul de tranziție, care sunt în mare parte clasificate ca mici sau medii în majoritatea sectoarelor. Unele dintre cele mai mari provocări se află în sectoarele de infrastructură și energie. Calitatea rețelei de drumuri este cu mult sub standardele UE tipice, și deși legislația privind concesiunea este în vigoare, nici un proiect de parteneriat public-privat a fost încă pus în aplicare în mod eficient. În sectorul energetic, întreprinderile deținute de stat inca domina producția de energie electrică și concurența este limitată. Sectorul bancar a supraviețuit socului provocat de criza financiara si este destul de bine capitalizat. Totuși, finanțarea pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) este limitată în afara principalelor zone urbane și piețele de capital sunt subdezvoltate.

Provocările structurale în România includ:

· Prioritatea-cheie de reformă globală în următorii ani este îmbunătățirea climatului investițional, pentru a crea condițiile de reluare a creșterii economice durabile. De aceea, sunt necesare eforturi sporite pentru a elimina birocrația și problemele de licențiere, mentionate ca fiind problematice de către întreprinderi în sondajele climatului de afaceri.

· În sectorul energetic, sunt necesare progrese privind privatizarea. Au fost amanate mai multe privatizări importante în acest sector. Progrese suplimentare privind această chestiune ar fi de ajutor în atragerea de investiții atât de necesare sectorului.

· Calitatea rețelei de transport are nevoie de îmbunătățiri semnificative. Acum, că o legislație adecvată pentru implicarea sectorului privat este în vigoare, autoritățile ar trebui să își intensifice eforturile pentru a atrage investițiile private și know-how pentru proiecte-cheie de transport.