Parlamentul din Cipru a aprobat divizarea bancilor in "bune si rele", ca solutie pentru netaxarea depozitelor sub 100.000 de euro. Cyprus Popular Bank (Marfin) se inchide

Parlamentul din Cipru a adoptat vineri seara o lege care permite guvernului si bancii centrale sa divizeze bancile insolvente in “banci bune si rele”, in incercarea de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeana pentru salvarea tarii de la faliment.rnrnOficialii ciprioti spun că prima banca ce ar urma sa fie restructurata si ulterior inchisa este Cyprus Popular Bank (Marfin), o masura care va proteja deponentii cu sume de pana la 100.000 de euro, plafonul garantat la nivelul european.rnrnIn acest fel, un numar de 361.000 de deponenti ce detin depozite sub 100.000 de euro la aceasta banca vor fi protejati, urmand a fi transferati catre Bank of Cyprus, in timp ce restul de 10.000 cu depozite mai mari vor fi transferati catre “banca rea”, ale carei active vor fi inghetate pana la gasirea unui cumparator. De asemenea, acestia ar urma sa piarda o mare parte, 40% sau 50%, din valoarea depozitelor.rnrnParlamentul din Cipru ar urma sa se intruneasca si in cursul zilei de astazi pentru a lua o decizie cu privire la valoarea taxei pentru depozitele de peste 100.000 de euro.rnrnRestructurarea bancilor a fost, asadar, solutia pentru protejarea depozitelor sub 100.000 de euro, ce urmau sa fie taxate cu pana la 7% in planul initial al UE de salvare a Ciprului, dar care a fost respins de Parlamentul din Cipru.rnrnParlamentul a aprobat, vineri, si crearea unui “fond de solidaritate”, un pool al activelor de stat care sa constituie o garantie pentru o emisiune de obligațiuni de urgență.rnrnDe asemenea, guvernul cipriot a primit puterea de a impune restrictii de capital pentru bănci, pentru evitarea scurgerii fondurilor in afara tarii.rnrnMinistrii de finante ai zonei euro urmeaza sa se intalneasca duminica pentru a discuta noile masuri propuse de Cipru, in conditiile in care acestia s-au aratat neinduplecati cu privire la conditia ca sectorul financiar din Cipru sa participe cu aproximativ 5,8 miliarde euro la planul de salvare a tarii, de 15,8 miliarde, data fiind dimensiunea exagerata a bancilor din aceasta tara. rnrnExista insa flexibilitate cu privire la sursele si modalitatile de a face rost de acesti bani, iar solutia gasitia de ciprioti, asa cum am vazut, este de a proteja depozitele sub 100.000 de euro, cu pretul restructurarii celor doua mari banci ale tarii si impunerea de pierderi pentru deponentii cu sume mai mari de plafonul european pentru garantarea depozitelor, de 100.000 de euro.rnrnCe se va intampla cu Bank of Cyprus?rnrnCiprul ar putea fi obligat să restructureze si cea mai mare banca a tarii, Bank of Cyprus, insa guvernul de la Nicosia incearca sa evite acest lucru prin impunerea unei taxe mai mari, de 20%, pe depozitele neasigurate de peste 100.000 de euro din aceasta banca.rnrnBank of Cyprus detine mai mult de o treime din totalul depozitelor tarii, adica in jur de 28 miliarde de euro.rnrnNu este clar inca daca prin aceste masuri se vor putea economisi cei 5,8 miliarde de euro necesari pentru a completa planul de salvare a tarii, la care contribuabilii din zona euro participa cu alte 10 miliarde.rnrn”Ce rezolvam dacă, dupa impunerea unei taxe pe depozitele din Bank of Cyprus, două săptămâni mai târziu banca falimenteaza? Restructurarea ambelor banci este mai sigura,” a declarat un oficial citat de Wall Street Journal.