Oare Isarescu chiar nu are nici o vina pentru ratarea tintei de inflatie?!

În ultimele zile, guvernatorul Isãrescu a devenit foarte guraliv. A participat la mai multe conferinte în care a încercat, cu niste discursuri lungi si alunecoase, sã convingã specialistii si presa cã de vinã pentru cresterea inflatiei peste tinta stabilitã de BNR este seceta, economia si Guvernul. „Opriti cheltuielile bugetare! Nu mai trageti de economie, cã se rupe!”, au fost mesajele repetate de Isãrescu. rnrnGuvernatorul a încercat sã inducã senzatia cã nu BNR este de vinã pentru cresterea inflatiei ci „factori exogeni” precum seceta si deficitul extern. Chiar asa sã fie? Oare banca centralã, care si-a asumat, în urmã cu doi ani, responsabilitatea de a pãstra stabilitatea preturilor, nu are chiar nici o vinã?rnMai mult, guvernatorul a încercat sã bagatelizeze depãsirea tintei de inflatie cu douã puncte în acest an. El a sugerat, dupã decizia de majorare a dobânzii de politicã monetarã cu o jumãtate de punct, la 7,5%, cã aceastã mãsurã urmãreste, de fapt, reducerea inflatiei de anul viitor. Asadar rezultatele din acest an, desi îngrijorãtoare, nu mai meritã sã fie luate în seamã. „Nu tragem cu tunul monetar în muste”, a spus Isãrescu.rnrnIsãrescu nu-si asumã esecul ratãrii tintei de inflatie de 4% în acest an, ba chiar a limitei maxime de plus un punct si încearcã sã depãseascã cât mai repede acest moment. Nu poate fi trecutã, totusi, cu vederea, responsabilitatile bãncii centrale în misiunea sa principalã, asumatã în urmã cu doi ani, de a mentine inflatia în frâie. Prima criticã ce i se poate aduce bãncii centrale este aceea cã nu a putut prevedea amploarea cresterii preturilor din aceastã toamnã. rnrnDe fapt, nu atât faptul cã BNR nu a prevãzut cu cât va creste inflatia, întrucât nimeni nu poate ghici acest lucru, ci cã, în ciuda unor serioase semnale de avertizare venite atât din partea producãtorilor agricoli, puternic afectati de secetã, cât si de pe pietele financiare externe intrate în crizã, banca centralã nu a adoptat mai devreme mãsuri de prevenire a cresterii inflatiei. Astfel, BNR a preferat sã mentinã neschimbatã dobânda în sedintele conducerii institutiei de la sfârsitul lui iulie si septembrie, cu toate cã inflatia începuse sã se inflameze serios încã din august.rnrnAsadar, unii bancheri sunt de pãrere cã BNR ar fi trebuit sã adopte o politicã monetarã mai restrictivã în prima parte a anului, atunci când erau conditii prielnice pentru a face acest lucru, inflatia fiind în scãdere iar cresterea economicã puternicã, ceea ce i-ar fi permis, la finalul anului, sã amelioreze din inflamarea puternicã a preturilor. Cu alte cuvinte, BNR a fost prea încrezãtoare cã va atinge tinta de inflatie în acest an, dupã ce anul trecut a suflat si în iaurt, adoptând o politicã prea prudentã. Atunci a majorat dobânda, de la 7,5% la 8,75%, cu toate cã inflatia era în scãdere, iar rezultatul a fost mai bun decât asteptãrile: inflatia a coborât sub tinta de 5% pe an, la 4,87 la sutã. Este adevãrat, anul trecut nu au existat acei factori externi negativi, iar agricultura a înregistrat o crestere foarte mare.rnrnRevenind la aprecierea guvernatorului, potrivit cãruia majorarea cu 0,5% a dobânzii este destinatã prevenirii inflatiei de anul viitor, un an electoral când sunt asteptate noi cresteri ale cheltuielilor bugetare, anuntate de ministrul Finantelor chiar la o întâlnire recentã cu Isãrescu, pe care l-a asigurat cã nu se va mai bucura mult timp de un excedent bugetar, cu va fi cu sigurantã un deficit. În aceste conditii, este de asteptat ca Isãrescu sã-si mobilizeze toatã artileria monetarã. Numai sã nu fie din nou, prea târziu.rn