Model nou de provizionare a creditelor si altor active financiare

Comunicat de presa al KPMG:rnrnIASB a publicat propunerile privind noul model de provizionare a creditelor și altor active financiare, bazat pe pierderile preconizaternrnConsiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) a publicat la sfârșitul săptămânii trecute noile propuneri privind contabilizarea pierderilor din deprecierea activelor financiare, îndelung așteptate în special de către instituțiile financiare. Noile propuneri vin să răspundă îngrijorărilor legate de provizionarea insuficientă și cu întârziere a pierderilor din deprecierea creditelor și sunt de natură să accelereze recunoașterea acestor pierderi. Astfel, provizioanele constituite vor acoperi atât pierderile deja suportate, cum este cazul în prezent, cât și o parte a pierderilor așteptate în viitor.rnrn„Noile propuneri aduc o modificare semnificativă a modelului de provizionare și este de așteptat să producă un impact semnificativ la nivelul băncilor și altor instituții financiare”, spune Șerban Toader, Senior Partner al KPMG în România. rnrnContabilizarea pierderilor din depreciere a fost un subiect intens dezbătut de organismele de reglementare de ambele părți ale Atlanticului. În mod regretabil, IASB și FASB (Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiară din Statele Unite) au renunțat anul trecut la angajamentul inițial de elabora propuneri comune cu privire la contabilizarea pierderilor din deprecierea activelor financiare. În decembrie 2012, FASB a publicat propriile propuneri, care diferă în anumite aspecte esențiale de cele emise de IASB.rnrnPropunerile formulate de IASB introduc o nouă metodologie de recunoaștere a pierderilor din depreciere, bazată pe pierderile așteptate, pentru a reflecta deteriorarea calității activelor financiare precum portofoliile de credite. Modelul propus presupune înregistrarea de provizioane pentru acoperirea pierderilor așteptate până la scadența finală pentru activele financiare al căror risc de credit a crescut semnificativ față de momentul inițial, precum și a pierderilor așteptate în următoarele 12 luni pentru celelalte active financiare.rnrnCezar Furtună, Partener Servicii Financiare în cadrul KPMG România, precizează: “Evaluarea pierderilor din depreciere este o artă mai degrabă decât o știință, presupunând formularea unor raționamente dificile pentru a stabili dacă sumele împrumutate vor fi rambursate conform scadențarului, și dacă nu – cât din valoarea acestora va fi recuperată și la ce moment. Noul model propus de IASB extinde aria acestor raționamente. Astfel, este introdus un nou prag pentru a stabili dacă a avut loc o deteriorare semnificativă în calitatea creditului, iar în funcție de asta se înregistrează un provizion fie pentru pierderile așteptate în următoarele 12 luni, fie pentru pierderile așteptate până la maturitatea creditului. Aplicarea acestor reguli va reprezenta o provocare pentru bănci, fiind necesară formularea unor noi raționamente care trebuie revizuite de către auditori și înțelese de utilizatorii situațiilor financiare, inclusiv de către autoritățile de supraveghere.” Noul model ar urma să se aplice tuturor activelor financiare evaluate la cost amortizat sau la valoarea justă prin capitalurile proprii, cum sunt creditele sau titlurile de stat, precum și anumitor angajamente de creditare și garanții financiare. Propunerile introduc și cerințe suplimentare de prezentare a informațiilor cu privire la deprecierea activelor financiare în notele la situațiile financiare. Este de așteptat ca noile propuneri să aibă un impact semnificativ asupra băncilor românești, care aplică IFRS ca bază a contabilității de la 1 ianuarie 2012. Pe lângă impactul financiar, cel mai probabil va fi necesară modificarea sistemelor existente sau dezvoltarea unor funcționalități suplimentare pentru a colecta și procesa informațiile necesare aplicării noii metodologii.rnrnAngela Manolache (foto), Director în cadrul Departamentului de Consultanță al KPMG în România, recomandă entităților care aplică IFRS, și în special băncilor, să demareze analiza impactului noilor propuneri asupra activităților lor: “Riscul de credit este elementul central al activităților bancare și se așteaptă ca modelul propus să aibă implicații vaste asupra sistemelor și proceselor de creditare. Astfel, procesul de implementare s-ar putea dovedi dificil pentru instituțiile bancare.” Societățile comerciale vor fi și ele afectate, dar impactul asupra creanțelor comerciale pe termen scurt va fi cel mai probabil redus.