Legea insolventei persoanelor fizice (falimentul personal), amanata iar, pana in 1 ianuarie 2018

Aplicarea Legii insolvenței persoanelor fizice va avea un nou termen de prorogare, termenul de intrare în vigoare fiind prelungit cu cinci luni, de la 1 august 2017 la 1 ianuarie 2018, potrivit unei Ordonanțe adoptată astăzi de Guvern, se arata intr-un comunicat de presa, in care se mai mentioneaza urmatoarele:

Decizia a fost luată de Executiv având în vedere complexitatea domeniului reglementat prin această lege, precum și punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii în care semnalează faptul că este nevoie de pregătirea riguroasă a capacității administrative a instanțelor chemate să aplice procedurile insolvenței persoanelor fizice. De asemenea, în adresa CSM se menționează și faptul că legislația recent adoptată privind darea în plată oferă soluții alternative pentru ipotezele în care dezechilibre contractuale au dus la pierderea utilității contractului pentru una din părți.

Prin urmare, prelungirea termenului de aplicare a Legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice are scopul să asigure timpul necesar pentru pregătirea personalului responsabil.

Informații suplimentare:

Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată în Parlament în data de 20 mai 2015. Aplicarea Legii insolvenței persoanelor fizice a mai fost amânată cu un an, respectiv până în decembrie 2016, iar ulterior, cu încă șapte luni, termenul pentru intrarea în vigoare fiind stabilit pentru 1 august 2017.

După adoptarea acestei legi, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și Ministerul Economiei au luat mai multe măsuri care să pregătească intrarea în vigoare a Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Astfel, a fost elaborat un Plan de acțiune comun care cuprinde măsurile legislative si administrative ce ar trebui luate pentru a putea aplica Legea nr. 151/2015 a insolvenței persoanelor fizice.

Potrivit acestui plan, a fost aprobată Hotărârea de Guvern privind organizarea și funcționarea Comisiilor de insolvență (publicată în Monitorul Oficial în 22.01.2016). Ulterior, au fost desemnate persoane responsabile în Comisia de insolvență la nivel central de către: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Justiției, iar Comisia este funcțională.

La nivelul ANPC au fost elaborate mai multe documente necesare pentru pregătirea punerii în aplicare a legii, respectiv: criterii pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor si ale familiilor lor; criterii generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil; formular de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență; procedura de lucru pentru Comisiile de insolvență.

Pentru Direcția Insolvență din ANPC sunt prevăzute un număr de 270 posturi contractuale. Pentru anul 2017 au fost bugetate 68 de posturi care au fost scoase la concurs și sunt în procedura de ocupare, urmând ca în anul 2018 să fie bugetate celelalte 202 posturi.

De asemenea, în iunie 2017, Guvernul a aprobat Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, prin care sunt stabilite modalitatea de desfășurare a ședințelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul și creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii și lichidator, precum și cuantumul minim și maxim al acestor onorarii.

Ce prevede legea insolventei persoanelor fizice (falimentul personal)

Potrivit legii, o persoana fizica poate sa-si ceara insolventa daca are o intarziere de peste 90 de zile la plata datoriilor catre banci sau alti creditori, iar datoriile scadente au o valoare de cel putin 15 salarii minime pe economie, adica 21.750 de lei (4.700 de euro).

Ceea ce inseamna ca, de exemplu, pot sa-si ceara insolventa (falimentul personal) cei care au credite cu valori de rambursat mai mari de 4.700 de euro si au ajuns in faza de a fi executati silit de catre banca sau alt creditor, ceea ce inseamna ca intreaga datorie devine scandenta, adica trebuie platita integral.

Toate masurile de executare silita a datornicului se suspenda dupa ce acesta intra in faliment personal, mai exact din momentul in care se aproba planul de rambursare a datoriilor, pe o perioada de maxim 5 ani.

Legea prevede doua proceduri de derulare a falimentului personal: printr-un plan de rambursare a datoriilor, pe o perioada de cel mult 5 ani, sau prin lichidarea activelor datornicului, daca planul de rambursarea a datoriilor nu poate fi indeplinit, sau la cererea expresa a datornicului, cand sitatia financiara a acestuia este iremediabil compromisa.

Plata datoriilor pe baza unui plan de rambursare a acestora pe o perioada de maxim 5 ani, ce poate fi prelungita cu cel mult un an, s-ar putea dovedi inaplicabila in cazul clientilor bancilor care au credite imobiliare, pe perioade de 25-30 de ani.

Daca o persoana nu-si poate plati ratele la un credit pe 25 de ani, cum si-ar putea achita intreaga datorie intr-un termen de 5 ani? Practic imposibil, cu exceptia situatiei in care devine bogat peste noapte.

Legea prevede ca la finalul celor cinci ani de rambursate a datoriilor, valoarea datoriilor platite (cota de acoperire) trebuie sa fie mai mare decat valoarea ce se poate obtine prin lichidarea activelor sau bunurilor datornicului, adica prin vanzarea locuintei, in cazul unui credit ipotecar. Ceea ce este imposibil, in cazul unei persoane care nu-si poate achita ratele la un credit pe 25 de ani.

Legea falimentului personal mai prevede ca in cazul in care cota de acoperire a datoriilor a fost realizata, restul datoriilor se sterg (eliberarea datoriilor reziduale).

In concluzie, legea falimentului personal ar putea fi eficienta doar in cazul celor care au datorii negaranate, precum credite de consum, de valori mai mari decat acel prag de 4.700 de euro.