Justitia anuleaza un ordin al ANPC privind conversia creditelor in franci elventieni ale Piraeus Bank la cursul istoric

Autor: Bancherul.ro
2018-11-27 19:57

Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat o decizie definitiva prin care anuleaza un ordin emis de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) in 2015, in care obliga Piraeus Bank sa efectueze conversia in lei a creditelor in franci elvetieni (CHF) la cursul istoric, din data acordarii, si sa ramburseze clientilor diferenta de curs valutar, care s-a dublat intre timp.

Decizia instantei este in concordanta cu jurisprudenta instantelor romanesti in speta creditelor in valuta, precum si cu o decizie in acest sens a Curtii Europene de Justitie, solicitata intr-un proces in care a fost implicat cunoscutul avocat Gheorghe Piperea.

ANPC a sustinut ca banca nu a informat consumatorii, inainte de incheierea contractului de credit, despre riscul valutar si “a prezentat moneda CHF ca fiind una stabilă și sigură, recomandând creditul in CHF, determinându-si clientii să ia o decizie pe care nu ar fi luat-o dacă ar fi avut toate informațiile”.

Banca a mai fost acuzata ca “a fost de rea-credință in intenția de a nu prevedea expres în contractul de credit aspectul diferenței posibile de curs valutar al monedei împrumutate, având in vedere si prevederile Regulamentului BNR nr. 17/2012, care prevede care prevede la art.7:

(1) împrumutătorii, precum si instituțiile prevăzute la art.1, alin.(2) trebuie sa informeze persoanele neacoperite in mod natural la riscul valutar care solicita acordarea unui credit in valuta sau indexat la cursul unei valute despre impactul unei eventuale deprecieri severe a monedei naționale asupra obligațiilor lor de plata periodice.

(2) In plus fără de informarea prevăzută la alin (1), in cazul creditelor care nu au dobânda fixa, împrumutătorii si instituțiile prevăzute la art.l, alin(2) trebuie sa prezinte in mod distinct si nivelul la care respectivele obligații de plata periodic ar putea ajunge ca urmare a unei eventuale deprecieri severe a monedei naționale asociate cu majorarea dobânzilor”.

Acuzatiile ANPC, materializate intr-un proces-verbal, au fost contestante in instanta de Piraeus Bank si a Asociatia Romana a Bancilor (ARB), la Tribunalul Bucuresti, care a constatat ca banca a respectat legea in privinta creditelor in CHF, astfel ca a anulat procesul-verbal al ANPC. Aceasta autoritate a contetat decizia primei intante la Curtea de Apel Bucuresti, care a confirmat insa, printr-o decizie definitiva, sentina primei instante.

Ce au decis judecatorii

Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au constatat ca „este absolut firesc ca banca să solicite restituirea sumelor acordate cu titlu de credite în franci elvețieni, alături de celelalte costuri convenite de părți.

Împrejurarea că a crescut cursul francului elvețian față de data contractării creditului nu poate conduce la concluzia că ar exista un dezechilibru economic, întrucât banca nu beneficiază de această creștere din moment ce i se restituie exact suma pe care a împrumutat-o, alături de celelalte costuri convenite.

Din contră, dacă s-ar admite solicitarea apelantei ANPC referitoare la stabilizarea cursului de schimb valutar existent la momentul încheierii convențiilor de credit, ar exista un dezechilibru economic evident în defavoarea băncii, întrucât acesteia i s-ar restitui o sumă mult mai mică decât cea împrumutată.”

Judecatorii au mai decis ca “suportarea riscului valutar nu transformă un contract de credit dintr-unul comutativ în unul aleatoriu. Astfel, conform art.947 alin.2 din Codul civil de la 1864 (aplicabil în cauză față de data încheierii între părți a convenției de credit), contractul este aleatoriu când echivalentul depinde, pentru una sau toate părțile, de un eveniment incert.

Or, contractele de credit, indiferent de moneda în care sunt contractate, nu au caracter aleatoriu, ci comutativ întrucât întinderea drepturilor și obligațiilor părților a fost clar determinată. Faptul că moneda creditului variază în raport de alte monede nu transformă un contract comutativ în unul aleatoriu întrucât un astfel de fenomen se produce între orice două tipuri de monede aflate pe piață.

Dacă s-ar primi o astfel de concluzie, toate contractele ar avea caracter aleatoriu pentru că prețul lor ar putea fi raportat la o altă monedă, iar cursul valutar întotdeauna va fluctua. De exemplu, un contract de vânzare-cumpărare cu plata prețului în rate, exprimat în CHF, ar putea fi considerat aleatoriu întrucât cursul de schimb CHF-RON variază pe parcursul derulării contractului.

Or, o astfel de concluzie nu poate fi reținută întrucât calificarea unui contract ca fiind comutativ sau aleatoriu se face prin raportare la întinderea drepturilor și obligațiilor părților, astfel cum acestea se raportează la moneda convenită, iar nu la alte tipuri de valută.”

In privinta dezechilibrului in respectarea contractului de credit aparut in urma deprecierii CHF fara de leu, judecatorii au constatat ca “dezechilibrul trebuie raportat la momentul încheierii contractelor și trebuie să vizeze aspecte intrinseci acestora.

Or, ceea ce invocă ANPC este un aspect extrinsec și ulterior perfectării convențiilor, respectiv deprecierea monedei naționale în raport de francul elvețian, fenomen asupra căruia banca nu a avut niciun control.”

Curtea a mai stabilit ca “acordarea creditelor în franci elvețieni era legală și nu s-a dovedit că banca cunoștea, la momentul încheierii contractelor, modul în care va evolua cursul valutar.
Totodată, în prezenta cauză se aplică principiul nominalismului monetar, instituit de art.1578 din Codul civil de la 1864 (incident în cauză față de data încheierii între părți a convenției de credit), care prevede că „Obligația ce rezultă din un împrumut în bani este totdeauna pentru aceeași sumă numerică arătată în contract. Întâmplându-se o sporire sau o scădere a prețului monedelor, înainte de a sosi epoca plății, debitorul trebuie să restituie suma numerică împrumutată și nu este obligat a restitui această sumă decât în speciile aflătoare în curs în momentul plății”.

În ceea ce privește obligația de informare, Curtea constata ca “dispozițiile art.3 lit. b) și art.18 – 20 din OG nr.21/1992 și ale art. 27 lit. b) și art.45 – art.47 din Legea nr.296/2004 stabilesc dreptul consumatorilor de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare, oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională între produsele și serviciile oferite, în conformitate cu interesele lor economice și de altă natură și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină siguranță și securitate.

Trebuie remarcat, însă, că obligația de informare nu se confundă cu obligația de transparență.
Aceasta, întrucât obligația de informare presupune acordarea de către profesionist a tuturor informațiilor referitoare la caracteristicile serviciilor/produselor furnizate, pe când obligația de transparență presupune utilizarea unor clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate.

Curtea constată că, indiferent de moneda avută în vedere, cursul valutar fluctuează, iar acest lucru este notoriu, fiind cunoscut chiar și de cel mai puțin avizat consumator, care nu are cunoștințe de specialitate.

Având în vedere notorietatea aspectului privind fluctuația cursului valutar, nu era necesară o informare expresă în acest sens, orice persoană cunoscând că, în condițiile în care contractează un credit în valută și trebuie să îl restituie în aceeași monedă, valuta respectivă poate varia în raport de moneda națională, dată fiind perioada mare de timp în care se desfășoară relațiile contractuale.

Pe de altă parte, deși este de notorietate fluctuația cursului monetar, acest lucru nu echivalează cu prevederea diferențelor concrete, respectiv cu cât acest curs va crește sau va scădea.
Curtea reține că, în măsura în care ANPC ar dovedi că banca cunoștea, la momentul încheierii convenției de credit, cum va evolua cursul valutar și, cu bună-știință, a ascuns această informație, acțiunea acestora ar avea caracter fondat.
Însă, ANPC nu a produs nicio dovadă că banca cunoștea, la momentul încheierii contractelor, care va fi evoluția concretă a cursului valutar.

În aceste condiții, nu se poate reține că banca a încălcat obligația de informare pentru a se putea considera că sunt incidente dispozițiile art.1 lit. b) din Anexa la Legea nr.193/2000.
Ca atare, prin clauzele contractuale referitoare la restituirea creditului în moneda în care a fost acordat și la suportarea riscului valutar nu s-a creat un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în detrimentul consumatorului.”

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 3649

Comentarii

Covrig ìon
Incredibil
Wow.... banca nu cunostea evolutia chf..:))) incredibil au uitat ce s a intamplat in 1990 in N Zeelanda ? In Islanda , fenomen care s a repetat si la noi. Dar de ce banca nu a precizat ca aceste credite au fost de tip swap fara ca clientii sa fie informatii de aceea au fost facute contracte asa, judecatorul a uitat ca banca este profesionistul in contract si are mai multe indatoriri....o tara de kkt...

Mirela Pintea
Grave incalcari ale drepturilor consumatorilor
O solutie total gresita. Exista o clauza de risc valutar in aceste contracte care este introdusa preformulat de banca. Daca banca nu ar fi stiut de un eventual risc al acestei monede, de ce a creat aceasta clauza si mai ales de ce a pus-o in sarcina imprumutatului? Riscul valutar trebuia suportat de ambele parti. De asemenea, acest produs toxic ar trebui evaluat cum a putut fi contractat. Sa luam situatia lui Ion remunerat salarial in lei. Cum acesta nu se califica pentru un credit in RON si EURO si culmea, se califica pentru un credit in CHF? Este evident ca acest produs a fost introdus pentru a ocoli prudenta bancara reglementata prin Regulamentele BNR. Sunt atatea solutii legale pe CHF incat aceasta decizie este praf. Dar ce poti sa ceri acestor magistrati care au bancile in suflet. Daca nu ar fi existat clauza de risc valutar as mai fi zis ca banca nu avea nicio vina. Plus ca toate incercarile de a gasi solutii s-au soldat cu esec. De rea-credinta au auzit cumva acesti magistrati?

Ovidiu
voi comentati la misto sau...?
1. in nici un contract pe lumea asta riscul valutar nu se imparte, ci se asuma de ambele parti. Daca CHF scadea erau imprumutatii de acord sa plateasca mai mult ca pierde banca? lool 2 . Cum se califica Ion? pai e simplu, dobanda era mai mica fata de RON si EUR si la aceeasi suma avea rata mai mica. e clar acum? (PS ca Ion vroia neaparat sa eimprumute de o caruta de bani... era nervos la ghiseu..pai s astea el ca fraierul d eneamt in chirie pana se sparge bula...) 3. Nu stia ma nici o banca din Ro ce o sa fie... ele nu stiau nici in Q2 2008 ca va crapa piata... tu confunzi bancile cu baba Vanga 4. Pai SWAPul era obligatoriu pentru banci nu o optiune... banca nu poate avea deposit in lei si s acrediteze cu el in valuta. BNR ii oblige s ainchida global pozitiile. D-asta banca nu face vreun profit semnificativ, dar nici pierdere din evolutia unei valute... Altfel lasate liber speculau si unele intrau in faliment. Clar?

popescu
Decizie data de banca sau magistrati
Daca banca nu stia de fluctuatia de ce s-a protejat astfel incat indiferent de fluctuatia CHF-ului nu suporta nicio pierdere, in schimb consumatorul este pagubit integral. Intreb pe magistrati cine a redactat contractul de credit, nu cumva profesionistul (banca) - nu trebuia ca acel contract sa contina clauze astfel incat ambele parti sa fe protejate in caz de risc valutar. Contractul de credit nu a fost conceput astfel incat amble parti sa fie protejate in asemenea situatii motiv pentru care el a a creat un dezechilibru fata de parti inca de la data intocmirii lui... Partile de la inceput nu au fost pe pozitii de echilibru in acest contract. Aici nu se pune problema de a nu se restitui suma acordata ci doar ca banca in functie de fluctuatia cursului CHF nu este afectata, in timp ce consumatorul nu are niciun mijloc de protectie privind cresterea cursului CHF fiind prins sclav intr-un contract din care e greu de iesit. Legea ar trebui sa reprezinta actiuni morale intr-o societate ori printr-o astfel de decizie ne spuneti ca practic orice profesionist in relatia cu un consumator are dreptul de a se proteja intr-un contract emis de el fara a avea nicio obligatie legala/morala ca prin emiterea acelui contract el sa beneficieze doar de beneficii si drepturi, iar cealalta parte sa suporte riscul integral. Stimata Curte de 2 lei ati solicitat institutiei bancare documentatia privind aprobarea de acordare a acelui produs.... ati fi uimit sa vedeti ca fiecare banca in momentul in care acest produs a fost avizat de Comitetul de risc din minunatele Centrale ale bancilor au pus in discutie riscul valutar si ne spuneti ca nu stiau. Dorei de magistrati.

popescu
RASPUNDEREA MAGISTRATILOR NECESARA
Sunte prea multe abuzuri ale magistratilor si nu sunt trasi la raspundere. Praful pe care il aruncati in ochi privind Decizia Curtii Europene imi intarest convingerea ca mafia instaurat in Romania a cuprins din pacate toate institutiile statuli si adevarat va spun ca nici in 50 de ani de aici incolo nu se va reusi eliminarea acesteia atat de bine s-a prins in sistem.

Anca
Justiția nu e justitie aia e problema
Din pacate vorbim de incompetenta. La acest nivel nu e posibil ce analiza au facut. 1. Un contract prevede drepturi si obligatii pentru părți. In spatele unui credit pana sa ajunga la tejghea este super analizat de "profesionisti". Daca banca are dreptul unilateral de a modifica dobândă trimestrial in functie de robor clientul ce mijloc de protecție față de curs are - NICIUNA. 2. Ratele se plătesc la cursul valutar din ziua plății. Deci banca s-a scos cu această prevedere ... a plasat tot riscul la clienti. 3. Sunt banci care au prevăzut în contracte ca, in situatia creșterii cursului cu peste 20% față de cursul din data acordării acesta sa se ramburseze in lei la acest nivel. Avem dovada clara ca unele banci au luat in calcul o anumită protecție față de clienti tocmai pentru ca știau ce urmează. Concluzie: 1. băncile vinovate clar de emiterea de contracte de credit injuste, cu prevederi neclare, cu lipsa de informare a clientilor si lipsa de protecție față de clienti... asta spunea Curtea de Justiție..Dc se face dovada de ce am enumerat mai sus băncile sunt vinovate. 2. BNR - vina clara privind accesul clienților la un credit in valuta in moneda exotică si imposibilitatea de a lua aceeasi valoare in lei - aici e infractiune - aici au căzut clientii în capcana băncilor. Cat vrei credit : 200.000 lei... păi nu te încadrezi, dar iti dau un credit in CHF si schimbi dupa aceea in lei sau euro si dai vânzătorului. Asa au fost ademeniti clientii si se mai si laudau ca e dobanda mica. Asta nu se numeste inselaciune stimata Curte. Păi dacă în euro sau in lei nu te încadrai păi cum se numeste asta: smen bancar, șmecherie bancară....Păi BNR a asistat parșiv la o tâlhărie pe fata a romanilor. BNR trebuia sa oblige bancile sa nu poata acorda o sumă in valuta mai mare decât valoarea pe care o putea obține în moneda in care isi ia salariul. 3. De ce credeti ca in Ungaria au fost obligate băncile sa înghețe cursul valutar, la un curs acceptabil astfel încât să nu se ajungă la un derapaj. 4. Solutia cu 20% creștere față de cursul de la data acordării nu a fost gândită prost si consider ca aceasta era solutia care trebuia luată la nivel de sistem. Băncile trebuiau obligate sa-si asume o parte din prostie, pardon din pierdere, care pana la urma nu e o pierdere ci doar o diminuare a profitului. 5. Banca - profit pe 25 de ani de peste 60% . Clientul pierdere de 300%, adică plătește dincă de 2 ori valoarea creditului luat. Parca era interzisă camataria sau ma înșel. Ce ziceți sa trăiască băncile si BNR-ul.

Corina
PLÂNGERE PENALĂ
Doar o plangere penala indreptata impotriva bancilor si a BNR va rezolva odata pentru totdeauna aceasta înșelăciune. Cand băncile vor fi obligate să depună documentațiile privind modul cum au fost aprobate aceste credite de către bănci se va adeveri ca acestea știau din momentul acordării ca CHF-ul va exploda. Sa nu omitem că peste 90% din sistemul bancar din 2007 avea actionariat străin. Pentru știința acestor amărât de magistrați care iau decizii fara a cunoaște cu adevărat sistemul bancar va informăm că un produs de credit pana sa fie aprobat este trecut prin 4-5 Comitete.... cel de credit inițiatorul produsului...., după care are nevoie de avizul/aprobarea Comitetelor de CONFORMITATE, RISC, AUDIT, OPERATIONAL, etc. Trebuie sa fi tare naiv sa crezi ca băncile nu știau ce se va întâmpla. Mai repede tragi o camila prin ac, decat sa aprobi un produs de credit atat e intors pe toate partile. Aceasta inocentă a bancilor si a BNR-ului ca nu stiau nimic 🤔🤔🤔🤔😂😂🤣🤣...mai cititi putina istorie si verificati declaratiile lui Isarescu care avertiza ca CHF-ul e o moneda volatila, de asemenea in revistele BNR de specialitate veti gasi editoriale despre monedele exotice, dar băncile nu știau nimic. Sunt banci care au lansat in aceeasi zi atât credite in CHF cat si in yeni japonezi, va dati seama ce aproape e Japonia de noi, ce schimburi comerciale aveam noi astfel incat era piața valutara plină de yeni japonezi. Erau atatia romani care primeau salariul in yeni japonezi incat s-a justificat lansarea unui astfel de produs. Misunau japonezii de-a lungul si latul tarii investind in Romania si conationalii lui Federer erau de asemenea cata frunza, cata iarba aruncând cu CHF in stanga si dreapta. La magazine nu se mai doreau lei, ci doar cu CHF si yeni mai puteai cumpăra paine. Ce ziceți domnilor magistrați, a fost doar o pură întâmplare ca au fost lansate 2 produse in aceeasi zi pe 2 monede exotice, cu potențial ridicat de apreciere de aceeasi banca. Spuneti si voi cum va puteti numi magistrați dupa o asemenea decizie...mai iute magistrali ....

Anca
Către Ovidiu
Ion al tau ea un credit de 100.000 CHF LA care banca a trebuit să acopere cu depozit colaterale sai din finanțare aceasta suma. Banca cumpara de pe piata cu lei in acel moment CHF si ii depună in contul clientuluj. Ion schimba valuta in euro sau in lei si a scăpat de CHF in aceeasi zi. Super ..... Banca a ramas cu CHF de la ION si a mai creditat vreo 10 fraieri. Ion trebuie sa restituie băncii cei 100.000 CHF si o dobândă pe cei 25-30 de ani de vreo 50.000 CHF. Banca inchide pozitile creditului, dar dobanda incasata la ce curs o vinde Ovidiu, la 4,10 lei. Adică banca a cumpărat valuta cu lei pe data de xx.xx.2007 la cursul de 1.98 lei sa acopere creditul... Clientul trebuie sa achite ratele lunare, iar banca dupa încasarea ratei vinde CHF-ul la 4.1 lei..... inginerie bancară nu.... super adevarat.... iar tu zici ca nu face profit... Trebuie să depun PLÂNGERE PENALA impotriva tuturor băncilor care au acordat credite in CHF sa dezvălui camataria bancară. Apropo Ovidiu.... primele credite in CHF au fost acordate în 2005-2006, iar cele mai multe in 2007. Stii ca la inceput dobândă reprezenta 75% Din rata . Stii unde au ajuns acei bani.... care reprezenta profitul băncilor.... ca acoperire pt alte credite noi. Practic băncile cu 1.000.000 de CHF au acordat zeci de milioane de credite.... Peste 90% Din credite au fost imediat convertite în euro sau lei.

Ovidiu
cand am zis eu ca scriu degeaba:)
ce nu ai inteles din "BNR ii oblige sa inchida global pozitiile. D-asta banca nu face vreun profit semnificativ, dar nici pierdere din evolutia unei valute.."??? cand banca incaseaza ratele lui Ion la 4,1 CHF si datoriile ei externe sau depozitele in CHF tot la 4,1 sunt cotate. Daca nu are un imprumt extern are obligatoriu cumparat un SWAP sau alt instrument, al carui cost il plateste ca sa compenseze o eventuala fluctuatie negative a cursului. Vad ca nimeni nu raspunde, daca CHF scadea era de acord ION sa platesca mai mult bancii??? loooooooooool Legat de dobanda, cand era 3%, la EUR 7% si la RON 10% nu s emai plangea nimeni de CHF??:):) Penibilo... Cu totu facem greseli, diferenta e intre cei care si le asuma... si retarzii care cauta alti vinovati. E ca si cum as invinovati eu de caderea pretului pe piata (fiindca am luat un teren in 2008) bancile, speculatorii, americanii, guvernul.. etc, si nu propria lacomie si prostie...

anton paul
cine are carte?
Draga Ovidiu, trecand peste jignirile obisnuite, iti salut indarjirea cu care iti aperi "credinta". Dar lucrurile nu stau asa cum iti inchipui tu sau altii. Ele sunt simple si sunt trecute in legi. Una dintre aceste legi se numeste OUG 99/2006 si prevede conditiile primare de functionare a unei institutii de credit. Printre conditiile prevazute se regaseste si OBLIGATIVITATEA tratarii impotriva riscurilor specifice acestei activitati, inclusiv a tratarii riscului valutar. Este tot ceea ce intereseaza in acest domeniu. Nu ma intereseaza daca, cum, cat, cand a tratat o institutie de credit, in amonte, aceste riscuri. Este treaba ei si a BNR. Si, din punct de vedere al consumatorului a ANPC-ului. Ce este interesant, pentru tine si pentru colegii nostri comentatori, este faptul ca acest tratament este unul continuu, exact asa cum o fabrica de paine sau de mezeluri trebuie sa mentina curatenia si siguranta alimentara in orice moment al existentei sale. Nu cred ca iti aduci aminte de fabrici de paine sau de mezeluri inchise dar ele exista. Cauti si o sa descoperi. Ei bine, cand cunosti faptul ca nu ma intereseaza obligatia brutariei, a mezelariei sau a bancii de a isi trata riscurile (operationale) la care este ea expusa, toate metodele prin care acestea functioneaza LEGAL, glumele cu finantarea, SWAP, CDS, etc. nu sunt in curtea consumatorului, asa cum nici faina, canea nu sunt in curtea cinsumatorului. Consumatorul cumpara un produs sau un serviciu presupus a fi fabricat corect si a carui fabricatie respecta toate cetintele legale de functionare. Revenind un pic la tratamentul riscurilor unei institutii de credit, conform prevederilor legale, atat deponentul cat si debitorul sunt protejati, deci gogorita cu furtul banilor deponentilor de catre debitori este nula si ea. Ai tu si altii niste idei, dar ele se ofilesc, la propriu, in fata prevederilor legale. Straduieste-te sa te informezi corect si complet! Ceea ce iti scriu eu nu este din "gandirea mea novatoare" ci este ceea ce prevede legea.



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook