Invataturile lui Isarescu catre supraveghetorul bancilor: “Mai Nicule, sa te feresti de aia care spun ca nu au nicio problema, ca aia sigur au probleme, si de cei care recunosc ca au probleme, dar zic ca nu sunt ei de vina”

Autor:

Bancherul.ro
2014-12-03 01:40

Asa i-a spus Mugur Isarescu lui Nicolae Cinteza atunci cand l-a numit seful supravegherii bancilor. Un sfat pe care Nicu nu l-a uitat, dupa cum ne-a dezvaluit el insusi, si pe care l-a aplicat recent unor banci si firme de audit care au incercat sa-i insele vigilenta, ba chiar au cutezat sa vina cu masuri jignitoare la adresa autoritatii de supraveghere, atunci cand a venit vorba sa-si recunoasca pierderile aferente finantarilor acordate firmelor intrate in insolventa.

Pentru ca insolventa firmelor si noua lege de aplicare a acestei proceduri ramane principala ingrijorare a bancherilor si a bancii centrale deopotriva. “Raman la parerea ca problema care poate genera necazuri bancilor in momentul de fata este cea legata tot de firmele in insolventa”, spune Cinteza (foto).

Dupa cum se vede si din graficul cu datele centralizate de BNR, sumele datorate bancilor de firmele in insolventa se ridicau la 9,2 miliarde lei la finalul lunii septembrie, in scadere cu o jumatate de miliard fata de luna precedenta. In ceea ce priveste sumele restante, acestea se mentin la niveluri ridicate, in jurul a 8 miliarde lei.

Este vizibila o scadere a restantelor incepand din aprilie, momentul in care BNR a recomandat bancilor sa provizioneze cel putin 90% din creditele acordate firmelor intrate in insolventa si sa scoata respectivele expuneri in afara bilanturilor, insa nu s-a conturat o tendinta de scadere ci mai degraba de stagnare la un nivel ridicat.

Nu este de mirare asadar ca bancherii sunt nemultumiti de felul in care a fost reglementata procedura insolventei, considerand ca legislatia favorizeaza puternic debitorul, astfel ca insolventa a devenit o practica obisnuita.

[1]

Bancile nu au provizionat suficient de multe neperformante in insolventa

Pentru a vedea cat de groasa este gluma, incepand cu luna aprilie BNR a solicitat bancilor sa raporteze toate expunerile pe care le au in legatura cu firme intrate in insolventa. “Din datele respective am costatat ca 56,8% reprezinta expuneri neperformante pe firme in insolventa. Si atunci am vrut sa aflam cat din neperformanta respectiva aferenta firmelor in insolventa este acoperita cu provizioane. Si ce am constatat a fost un dezastru, in sensul ca doar 68,01% a fost acoperit cu provizioane, cererea noastra fiind de minim 90%”, spune Cinteza.

Sunt banci care au acoperit cu provizioane pana la nivelul de 86% din expunerea pe firme in insolventa, dar altele s-au prezentat si cu o acoperire de numai 33%, adauga el. “Sincer sa fiu nici nu-mi venea sa cred cand am vazut cifrele astea. Initial am crezut ca nu au inteles mesajul, de aceea am inceput sa-i invitam la BNR sa discutam cu ei. Numai ca oamenii intelesesera foarte bine mesajul, dar credeau ca ce au facut au facut foarte bine si incepeau sa se justifice ca sunt expuneri noi dupa criza, dar mai rau se incriminau, pentru ca asta insemna ca analiza de risc a fost una proasta, fiind vorba de expuneri acordate dupa criza”, a adaugat seful supravegherii.

In acest moment si-a adus aminte ce i-a spus guvernatorul in momentul in care a fost numit in functia de director la supraveghere: “Mai Nicule, sa te feresti de aia care spun ca nu au nicio problema, ca aia sigur au probleme, si de cei care recunosc ca au probleme, dar zic ca nu sunt ei de vina”.

Act de jignire la adresa autoritatii de supraveghere

“Usurinta cu care isi prezentau nerealizarea, din punctul nostru de vedere, m-a facut sa ma gandesc foarte serios la faptul ca unii nu-si dau seama ce probleme au acolo, ceea ce e un lucru extraordinar de grav. Sa vii cu un grad de acoperire cu provizioane la firme in insolventa de 33% e jignitor la adresa autoritatii de supraveghere”, considera Cinteza.

El precizeaza ca respectivele banci au primit termen 30 noiembrie pentru a rezolva problema. “Daca nu se rezolva si nu ne confirma pana marti ca si-au rezolvat problema, li se va sista dreptul de a atrage depozite”, ameninta seful supravegherii.

Au avut situatii, adauga el, in care chiar un auditor a fost pacalit de banca. “Executase o firma niste colaterale in buricul Bucurestiului, niste case de toata frumusetea, la niste preturi pe masura, si banca le-a prezentat ca o mare realizare, auditorul acceptand un grad de recuperare care depasea cu mult posibilitatile lui reale de a rezolva problema pe expunerile imobiliare”, spune Cinteza.

Caz de indisciplina la un auditor

“Am stat de vorba cu toti auditorii: din pacate cazurile de indisciplina se manifesta la un singur auditor, care, zic eu ca a inteles, pentru ca se pune in situatia de a-si pierde dreptul de a mai audita in sistem. Si-au reluat munca si vreau sa va zic ca au fost situatii in care necesarul suplimentar de provizioane dupa discutiile cu noi, cea mai mare suma care s-a adaugat a fost de ordinul a 200 de milioane de euro”, a adaugat el.

Cinteza a precizat ca o alta problema este cauzata de intarzierile cu care statul a facut platile catre firmele cu care a avut contracte, astfel ca acestea nu-si mai pot plati ratele la banci.

“Unii dintre auditori ne-au ridicat si o alta problema: e posibil ca neperformata sa creasca pe expuneri ale firmelor care au avut contracte finantate din fonduri de la buget. Dupa cate stiti, s-a sistat finantarea unor investitii si bancile apucasera sa aiba expuneri pe firmele respective, iar neincasand de la bugetul de stat contravaloarea lucrarilor prestate, firmele nu pot sa-si ramburseze creditele. Cel putin la una dintre bani lucrul acesta se va intampla in urmatoarele doua luni si sumele sunt destul de consistente”, spune Cinteza.

Vezi in CLUBUL BANCHERILOR declaratia completa a lui Nicolae Cinteza

Comentarii

De la: cosmingSubiect:

mda

Comentariu:

Da de ce trebe sa platim comision cand primim bani in cont ? Sau can cerem extrasul de cont ? Sau cand platim bani din cont ?

De la: mdaSubiect:

Sa ne spuna de ce nu putem plati cu cardul ratele la banca

Comentariu:

Daca tot incurajeaza asa tare platile cu cardul sa ne explice de ce ratele bancare nu pot fi platite cu cardul la nicio banca? Pai nu e in interesul lor sa le usurezi munca si sa nu vii cu numerar? De ce ei, marii promotori ai platilor electronice nu permit ( atentie, nu e vorba de nu incurajeaza) platile ratelor bancare direct cu cardul la POS.

De la: OvidiuSubiect:

ERATA

Comentariu:

Stimata redactie, Pai daca Van Groningen vorbeste de costul NUMERARULUI ce treaba aveti voi in articol vorbind de bani in contul curent sau pe carduri, voi intelegeti diferenta intre numerar (cash..) si bani electronici???????????????

De la: GOGU a lu PUPAZASubiect:

Jaf la drumul mare pe prostia romaneilor

Comentariu:

Ce lectii da holandezul asta. Bre, hai mai usor cu jecmaneala. Asa cum arati asta este imaginea sistemului bancar roman, de covrigari si combinatori. Ciorditori mai pe romaneste. Bancile sunt cancer pentru societate. Capuse, si-au inventat singure un sistem financiar si creaza bani virtuali. Sa tot faci afaceri vanzand nimic.

De la: BogdanSubiect:

Costuri si comisioane

Comentariu:

Nu ca as tine cu bancile dar macar daca criticam sa avem toate informatiile: Intr-un ATM se afla im medie 200k RON...o banca mare are peste 1200 de ATM(BCR de ex are 2400 cf bancherul.ro) - deci o banca mare are imobilizati in ATM-uri in jur de 240 milioane de ron cam tot timpul - cost lunar ~700.000 lei(0.3% commission BNR) Cost alimentare ATM (~15 EUR x2 ori/luna) - se face prin furnizori externi daca nu e locat in banca (masina blindata, paza armata cf legii etc) cost ~150k lei cost interventie ATM defect (50 -100 eur, cam 200/luna la 1200 ATM) cost ~70k RON Cost inchiriere spatiu ATM (platit pentru cele care sunt in alte locatii decat ale bancii ~100eur/luna) cost ~ 200k lei pana acum ~1 million de ron lunar ... si mai sunt...cheltuieli cu personalul, cu echipamentele de monitorizare, current electric etc Ca sa fiu pana la capat avocatul diavolului nimeni nu face nimic gratis deci pe langa 1 million de lei de recuperat mai vrei sa faci si profit... si ca orice companie (intrebati pe cineva care a trecut prin criza cu bine - antreprenor) te uiti la fiecare produs care il dai clientului si daca nu e profitabil te gandesti foarte bine daca il mai vinzi sau nu... Si inca un lucru...de ce ar incuraja cineva o practica care e generatoare de costuri si cu risc de evaziune fiscala - adica banii cash? Si cum se descurajeaza cel mai usor ceva la nivel macro? Il taxez!

De la: MariusSubiect:

observ

Comentariu:

Groningen recunoaste, ca banca sa din Olanda, patria natala, nu-l taxeaza atunci cand retrage bani de la ATM. In schimb, achita un comision piperat pentru administrarea lunara a contului, respectiv 6,2 euro, fata de mai putin de 1 euro (2,5 lei) cat platesc romanii pentru un cont la Raiffeisen. Bai natafleata de banker, tu ne crezi prosti. Care e salariul mediu din Olanda fata de Romania? Care este diferenta platilor facute de client intre aceste comisioane, mai exact diferenta intre cei 6,2 euro si cei 2,5 lei + comisioanele aferente, raportat la salariile medii ale tarilor in cauza? HA, barabula ce esti.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Opinie

Suma minima de plata la card inseamna ca platesti o dobanda mare

"Consumatorii să fie atenți la câteva lucruri: Dacă rambursează doar suma minimă de plată la un card de credit, vor plăti dobândă, însă dacă vor plăti rata întreagă din luna... detalii

Nu cumparati criptomonede!

Presedintele american Trump si sotia lui si-au lansat o criptomoneda care a fost cumparata, fireste, de multi oameni, sporindu-i rapid valoarea. "O criptomeda a presedintelui SUA nu poate sa scada... detalii

Dobanda BNR ar putea scadea la 5,75% in 2025

Dobanda de politica monetara a BNR (Banca Nationala a Romaniei) ar putea fi scazuta de trei ori in acest an, la 5,75%, de la 6,5%, cat este in prezent, conform... detalii

Dobanda la euro ar putea scadea de la 3% la 1,5%, in 2025

Dobanda de politica monetara a Bancii Centrale Europene (BCE) ar putea scadea de la 3% in prezent la 1,5% pana la finalul lui 2025, prognozeaza economistii. „Ne asteptam ca BCE... detalii