„Inflația industrială”, în scădere la cel mai redus nivel din ultimele patru luni

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) a scăzut în septembrie 2022 cu 1% față de luna anterioară și a coborât la cea mai mică valoare din ultimele patru luni, respectiv 46,68%.

Datele INS arată o diminuare lunară de -0,72% pe canalul pieței interne, unde s-a coborât sub nivelul din februarie și o reducere de -1,62% pe filieră externă. 

Astfel, ecartul între evoluția anuală a prețurilor de profil la intern (+62,93%) și a celor de pe piața externă (+17,81%) s-a redus la circa 45 de puncte procentuale.

Tendința de majorare la extern de la începutul anului curent s-a inversat vizibil, inflația pe acest segment fiind la minimul pe 2022.

Explicația se regăsește aproape integral la indicele de creștere a prețurilor în sectorul energetic, situat la valoarea de -3,19% lunar (după +4,40% în august), însă a rămas o expandare de peste 2,3 ori în termeni anuali (+130,68%).

S-au consemnat valori pozitive la bunurile de uz curent (+1,71% lunar și +19,07% anual), bunuri de capital (+0,85%, respectiv +10,43%) și bunurile de folosință îndelungată (+0,64% lunar și +16,78% anual). Bunurile intermediare s-au ieftinit (din nou) în septembrie (-0,22%, dar +21,34% față de aceeași lună a anului anterior).

Datele arată că, în pofida reducerii conjuncturale a prețurilor la energie, sectorul industrial achită facturi substanțiale.

Costurile s-au majorat semnificativ, ceea ce a redus competitivitatea și a condus la închiderea unor capacități de producție. Ceea ce afectează rezultatele din acest sector, situate sub nivelul din urmă cu cinci ani.

Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri excepționale față de aceeași lună a anului trecut la furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+163,21%, după o scădere de -3,58%) extracția petrolului brut (+120,58%) și produse obținute din prelucrarea țițeiului (+61,15%, chiar și după diminuarea din septembrie, -2,39%).

Le urmează, cu ritmuri ridicate, fabricarea substanțelor și produselor chimice (+42,30%), hârtia și produsele din hârtie (+32,54%), industria alimentară (+30,76%), fabricarea produselor din tutun (+29,29%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+26,45%), prelucrarea lemnului (+24,32%), producția de mobilă (+17,03%), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (+16,06%), echipamente electrice (+15,45%) și fabricarea calculatoarelor (+15,10%).

La polul opus s-au situat fabricarea produselor farmaceutice (+4,35%), tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+6,61%), fabricarea articolelor textile (+8,04%), articolele de îmbrăcăminte (+8,15%), de pielărie și marochinărie (+8,32%), repararea și întreținerea echipamentelor (+9,35%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+9,73%).

În continuare, evitarea recesiunii va rămâne dependentă de facturile foarte mari la energie, mai ales că, la intern, prețurile industriale au crescut de trei ori și jumătate mai mult decât la extern.

Transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației va continua în lunile următoare, pe lanțul de comercializare, cu afectarea puterii de cumpărare.