Inflația anuală a scăzut în septembrie 2024 până la 4,62%, potrivit datelor publicate de INS.
În a noua lună a anului, prețurile au avansat per total cu 0,33%, în principal sub efectul creșterii prețurilor la tutun (după majorarea accizelor), legume și fructe meridionale. În scăderea indicelui prețurilor de consum a contat efectul de bază (valoarea din septembrie 2023 a fost de +0,79%).
Totodată, inflaţia MEDIE anuală a coborât la 6,1%, de la 6,5% anterior, iar creșterea prețurilor de la începutul anului în curs a ajuns la 3,77%. De reținut, însă, valoarea de referință pentru politica monetară, indicatorul CORE 2 ajustat, a fost de +0,46%, în creștere pentru a treia lună consecutiv.
Pe metodologia europeană, inflația înregistrată de România în septembrie 2024 a fost de 0,40%, peste cea pe model național iar rata anuală a inflației a fost de 4,8%, cu 0,2 puncte procentuale peste cea autohtonă (media pe ultimele 12 luni a ajuns la 6,4%). Acestea sunt datele în termeni comparabili pe plan inteațional, ce vor fi prezentate de Eurostat.
Prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm mai mult decât dublu (+0,79%) față de cel general. Creșterile de la unele produse, precum citrice și alte fructe meridionale (+7,48%) sau legume și conserve de legume (+2,67%, cu cartofii pe invers, -5,23%), au fost însoțite de avansuri semnificative la produse de bază precum pâine (+0,66%) sau lactate (+0,64%).
[1]
Cea mai mare contribuție la scăderea inflației a adus-o ieftinirea combustibililor (-1,86%), cu efect de circa o treime mai puțin la inflația per total. Indicele produselor nealimentare a fost marginal negativ (-0,02%), în pofida unor creșteri de +1,51% la tutun și, atenție, +1% la îmbrăcăminte.
Pe segmentul de servicii, indicele s-a situat ușor peste media generală (+0,39%), cu cele mai semnicative creșteri la igienă și cosmetică (+0,87%) și la îngrijire medicală (+0,85%).
Transportul aerian s-a ieftinit cu -1,67% față de luna anterioară dar a păstrat un +17,17% pe ultimele 12 luni. De reținut și scăderea înregistrată în luna septembrie 2024 la telefon (-0,43%).
Din păcate, indicatorul CORE 2 ajustat, important pentru politica monetară, a crescut la +0,46% (peste nivelul de la finele T1) , după ce atinsese în iunie cea mai mică valoare de la începutul anului (+0,27%). În contextul incertitudinilor în creștere, datele confirmă păstrarea prudentă a dobânzii de politică monetară.
[2]
Situația rămâne delicată, pe fondul (re)recalculării pensiilor (atenție la majorarea deducerii de la 2.000 lei la 3.000 lei de la 1 octombrie) și a menținerii unui ritm relativ ridicat al majorărilor salariale, deși productivitatea muncii a fost în scădere de la începutul anului. Creșterea puterii de cumpărare a angajaților a ajuns în luna august la 8,3% iar cea a pensionarilor a fost de 8,7%, niveluri cu mult peste realizările din economie (+0,7% pe primul semestru).
Traiectoria estimată de scădere a inflației fusese poziționată semnificativ mai jos pe termen scurt (4% în loc de 4,9% la finalul lui 2024) dar evoluțiile ulterioare nu au confirmat amplitudinea ajustării. La finele T3 s-a ajuns doar la 4,6% în loc de 4,2% iar efectul de bază va deveni defavorabil în ultimele două luni ale anului, ceea ce sugerează o valoare peste pragul de 4% la finalul lui 2024 (oricum, spațiul rămas este 0,23pp cumulat pe ultimele trei luni).
[3]
O scădere semnificativă se va mai produce doar în octombrie 2023, după care va fi greu de înlocuit valorile din noiembrie și decembrie cu unele mai reduse. De-abia în intervalul ianuarie – martie 2025 s-ar putea reintra pe o traiectorie de scădere (sub rezerva unor indexări rezonabile ale veniturilor) dar estimarea inflației anuale în T1 2025 la doar 2,9% va trebui revizuită.
Se va încerca, pe parcursul anului viitor, o stabilizare în partea superioară a intervalului țintă de 2,5%+/-1%. Cu toate acestea, persistă mai multe incertitudini, cea mai importantă pentru coșul de consum fiind eventuala retragere a subvenției la tarifarea curentului electric, cu pondere relativ ridicată în coșul de consum (4,69%) și unde scumpirea se anunță a fi de ordinul zecilor de procente.
Inflația anuală a scăzut în ianuarie 2025 la 4,95%, marginal sub pragul de 5% traversat la finalul anului trecut, potrivit datelor publicate de INS. Deși prețurile au avansat per total... detalii
România s-a situat pe poziția 16 din 27 de state membre UE la finele T3 2024 în ce privește datoria publică, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de... detalii
Inflația anuală a ajuns în decembrie 2024 la 5,14%, marginal peste cea din noiembrie, potrivit datelor publicate de INS. Prețurile au avansat per total cu 0,29%, cea mai mică valoare... detalii
Deficitul bugetului general consolidat după primele unsprezece luni ale anului a fost de 125,72 miliarde de lei (-7,12% din PIB-ul estimat la 1.764,5 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de... detalii