Inflația anuala a ramas in martie 2020 la nivelul de 3,05%. Evolutia viitoare, dificil de prevazut

Inflația anuală a rămas în martie la nivelul de 3,05%, potrivit datelor comunicate de INS. Creșterea lunară a prețurilor a fost aproape identică în martie 2020 (+0,50%) și martie 2019 (+0,49%).

Este, însă, doar o coincidență, deoarece acum numai ieftinirea carburanților a limitat creșterea destul de pronunțată a prețurilor la produsele alimentare. Inflaţia medie anuală (media pe ultimele 12 luni raportată la media pe cele 12 luni anterioare) a fost de 3,7%, atât pe metodologia națională cât și pe cea armonizată la nivel european.

Legumele (scumpire de +5,43% doar în luna martie și fructele(+4,04%) au avut cea mai mare influenţă în sensul creşterii preţurilor pe luna martie și au generat mai mult de jumătate din inflația lunară.

Dacă acestea sunt produse cu prețuri volatile iar tendința lor de creștere se poate inversa, trebuie reținute creșterile înregistrate la o serie de produse precum precum pâinea (+0,93%), carnea (+0,84%), lactatele (+0,79%), uleiul (+0,77%) și zahărul (+0,77%). 

Dacă la grupa produselor alimentare, inflația a urcat la +1,46% (+3,11% față de decembrie 2019!), la produsele nealimentare s-a consemnat o ușoară ieftinire (-0.09%), ca urmare a reducerii conjuncturale a prețurilor la combustibili (-2,64%), care a prevalat asupra majorării înregistrate la produsele din tutun +2,01%). Serviciile au consemnat pe total un nivel de +0,35%, după scumpiri de +0,91% la telefon, +0,56% la îngrijirea medicală și +0,38% la apă, canal și salubritate.

[1]

Indicele IPC exclusiv legume, fructe, ouă și produse ale căror prețuri sunt reglementate, băuturi şi tutun (așa-numitul indicator CORE2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare) a atins cel mai înalt nivel din ultimele 12 luni. Ceea ce, alături de depășirea marginală a prognozei oficiale de inflație pe final de trimestru (+2,8% la Raportul asupra inflației din februarie 2020) atrage atenția asupra creșterii viitoare a prețurilor la consumator.

În contextul epidemiei de coronavirus, a crescut artificial cererea ( implicit prețurile) la o serie de produse de igienă și la produse alimentare, unde populația și-a constituit stocuri importante, urmare a limitării deplasărilor și a măsurilor de distanțare socială. Invers, a scăzut cererea la articole mai puțin necesare, de unde și discount-urile de rigoare.

În lunile care vin ne vom confrunta cu evoluții imprevizibile, date de situația economică excepțională în care s-a ajuns.