In loc sa creasca, stocul de credite in lei al bancilor scade

Desi institutiile europene de supraveghere a pietelor financiare au recomandat Romaniei si altor state din zona in care ponderea creditelor in valuta este ridicata sa-si reduca stocul de imprumuturi in euro sau franci elvetieni, in favoarea celor in monedele nationale, evolutia din ultimul an este contrara.rnrnDe exemplu, portofoliul de credite in lei acordate de catre BCR persoanelor fizice si IMM-urilor a scazut in prima jumatate a acestui an cu 130 de milioane de lei, la echivalentul a 4,078 miliarde euro. rnrnIn acelasi timp, soldul de imprumuturi in euro a ramas aproape neschimbat, mai exact a inregistrat o reducere de doar 8 milioane de euro, la 6,757 miliarde euro, arata raportarile grupului austriac Erste Bank, actionarul majoritar al BCR.rnrnSituatia de la BCR este valabila pentru intreg sectorul bancar: datele BNR arata ca soldul creditelor de consum în lei a scăzut pe perioada ultimului an cu 1,06 miliarde lei, de la 33,88 miliarde lei în iunie 2011 la 32,82 miliarde în iunie 2012, în timp ce stocul de credite de consum în euro s-a diminuat cu numai 0,42 miliarde de lei, de la 28,25 la 27,83 miliarde lei.rnrnReducerea mult mai accentuata a soldului imprumuturilor in lei se explica si prin faptul ca majoritatea acestora sunt de tipul creditelor de consum, o buna parte ajunse acum la scadenta, fiind contractate in urma cu 4-6 ani, in perioada de euforie dinaintea crizei.rnrnPe de alta parte, plafonarea soldului de credite in euro este rezultatul faptului ca majoritatea sunt reprezentate de credite tip Prima Casa, care se bucura in continuare de succes din partea clientilor, cat si de finantari pentru companii, sector care continua sa avanseze intr-un ritm mai ridicat decat cel al creditelor pentru populatie.rnrnRitmul mai redus de creditare in aceasta perioada, care face ca BCR sa nu poata acoperi cu imprumuturi noi volumul de credite ajunse la scadenta, poate fi considerat insa firesc, cel putin din doua motive.rnrnPrimul este determinat de criza, atat populatia cat si bancile fiind mai precaute in contractarea de noi imprumuturi. rnrnAl doilea este rezultatul aplicarii unor noi strategii de dezvoltare ca rezultat al lectiilor crizei. Este vorba de o dezvoltare sustenabila, cu ritmuri de crestere a creditarii mult mai mici decat inainte de criza, politica sustinuta atat de banci cat si de reglementatori.