Herbert Stepic, Raiffeisen: Bancile romanesti au nevoie de un ajutor de aproximativ cinci miliarde de euro

Bancile romanesti au nevoie de un ajutor financiar de aproximativ cinci miliarde de euro pentru a face fata lipsei lichiditatilor si revigoarea activitatii de creditare, a declarat ieri Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen International.rnrnEl a precizat ca si statele din Europa de Est ar trebui sa urmeze exemplul altor tari vestice pentru a ajuta bancile sa iasa din situatia de neincredere care determina blocarea lichiditatilor la bancile centrale.rnrn”Cred ca cea mai importanta masura pe care ar trebui sa o adopte autoritatile ar fi asigurarea de lichiditati necesare bancilor pentru a acorda din nou credite, precum si garantarea finantarilor pe care bancile trebuie sa le obtina de la alte institutii de finantare pentru a-si desfasura activitatea si pentru a nu afecta economia”, spus Stepic.rnrnEl a precizat ca cea mai mare problema pe care o are Romania este cea a datoriei externe in valuta, din care o mare parte este contractata de banci de la institutiile-mama din vestul Europei, in special Austria, prin finantari care urmeaza a ajunge la scadenta si trebuie rambursate. In acelasi timp, bancile-mama au probleme in a obtine resurse de pe piata financiara, din cauza blocajului aparut in urma fenomenului de neincredere intre banci.rnrn”Bancile nu au incredere una in cealalta, suspectandu-se ca ar putea intra in faliment si astfel nu se mai imprumuta, preferand sa depuna resursele la bancile centrale”, a spus seful Raiffeisen International. El a precizat ca valoarea sumelor blocate (contagion) se ridica la 6.000 de miliarde de dolari, bani care s-au evaporat de pe piata cauzand criza de lichiditati.rnrnIn privinta pietei bancare Romanesti, bancherii au propus Bancii Nationale doua masuri pentru deblocarea aceluiasi sentiment de neincredere care a cuprins si bancile locale: asigurarea tranzactiilor interbancare si reducerea rezervelor minime obligatorii in lei si valuta pe care BNR le retine din banii bancilor.rnrnIn privinta primei masuri, facuta in urma cu o luna, BNR nu a luat nici o masura, iar intre timp piata interbancara s-a mai linistit, dobanzile scazand de la niveluri de 17,8%, limita maxima impusa de BNR printr-o norma de urgenta, la 12% pe termen scurt si 15%-16% pe termen de 6 luni si un an.rnrnIn schimb, BNR a decis luna trecuta sa reduca de la 20% la 18% nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) in lei, ceea ce a creat o lichiditate in piata de aproximativ doua miliarde de lei.rnrnBancherii cer acum BNR sa scada si RMO in valuta, aflate la un nivel foarte ridicat, de 40%. “Nu cerem altceva decat acces la banii bancii, pentru ca este vorba in mare de resurse atrase de la banca-mama si nu de banii populatiei”, spune presedintele Raiffeien Bank, Steven van Groningen.rnrnEl a precizat ca masura BNR de mentinere a rezervelor la niveluri ridicat s-a dovedit o masura prudentiala salutara in momentul crizei, insa acest lucru nu mai este cazul acum. Dimpotriva, spune Groningen, o masura prudentiala s-ar putea dovedi acum scaderea rezervelor, pentru ca astfel ar ajuta bancile sa iasa din criza.