Europa Centrala si de Est are nevoie de un pachet mai amplu de sprijin, pentru increderea investitorilor

Unele ţări din Europa Centrală şi de Est se descurcă mai bine decât altele, dar devine din ce în ce mai clar că investitorii nu vor face diferenţe între acestea, până când regiunea nu îşi va asigura un pachet mai amplu de sprijin pentru a susţine încrederea, comentează Reuters, citat de Newsin.rnrnO astfel de ‘umbrelă’ a părut că începe să se contureze vineri, când Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Mondială (BM) au căzut de acord asupra extinderii creditelor cu 25 miliarde euro, pentru a ajuta băncile şi întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). rnrnMişcarea a survenit înaintea unui summit de urgenţă de la Bruxelles al liderilor Uniunii Europene (UE), în cadrul căruia Ungaria va propune un program de stabilizare de 180 miliarde euro pentru noile state membre ale UE, ca să le sprijine să depăşească criza bancară şi cea economică. rnrnSprijinul pentru un astfel de plan nu este, însă, universal. rnrnCehia şi Polonia, care par a se descurca mult mai bine decât vecinii lor Ungaria şi România, au cerut să nu fie incluse în aceeaşi categorie cu alte state şi au pledat pentru o abordare individuală a situaţiei fiecărei ţări în parte. rnrnAnaliştii, pe de altă parte, spun că, deşi Praga şi Varşovia se descurcă mai bine, jucătorii de pe pieţele financiare grupează ţările la un loc, fapt dovedit de o vânzare masivă rapidă a activelor din regiune, şi vor continua să procedeze astfel până când un plan al UE sau al Fondului Monetar Internaţional (FMI) va crea un plafon pentru regiune. rnrn”Punctul de vedere mai larg din acest moment este că aceste ţări sunt incluse deja în aceeaşi categorie cu Ucraina sau Ungaria”, spune analistul Neil Shearing de la Capital Economics. “Vânzarea masivă de pe pieţe a fost făcută fără discriminări până acum”, observă Shearing. rnrnBăncile cehe au ignorat vineri orice ofertă de ajutor internaţional, afirmând că sunt bine capitalizate şi că nu au nevoie de niciun fel de asistenţă. Polonia a arătat că studiază evoluţia tranzacţiei de creditare, dar că, la rândul său, vrea să aibă puţin de-a face cu vecinii săi mai slabi. rnrnCehii au indicat clar că nu vor bloca o abordare coordonată, dar nici nu au spus că vor susţine un pachet menit să sprijine regiunea în ansamblu. rnrn”Ministerul de finanţe nu se va opune măsurilor concertate pentru spijinirea stabilităţii sectorului bancar din Europa Centrală şi de Est”, a declarat, pentru Reuters, ministrul Miroslav Kalousek. rnrn”Trebuie, însă, să conştientizăm faptul că regiunea nu trebuie privită ca o entitate omogenă. Astfel, în cazul unui ajutor internaţional necesar pentru unele ţări, trebuie să adoptăm o abordare individuală”, a adăugat Kalousek. rnrn”Situaţia din Polonia sau din Cehia este mult mai bună decât cea din alte ţări din regiune. Noi nu avem probleme cum au România şi Bulgaria”, a declarat, la rândul său, vicepremierul polonez, Mikolaj Dowgielewicz. rnrnJucătorii de pe pieţe nu au făcut, însă, o astfel de distincţie. rnrnCu toate că economiştii spun că Polonia ar trebui să reziste mai bine turbulenţelor, posibil chiar înregistrând o anumită creştere economică spre deosebire de alte ţări din regiune ale căror economii s-ar putea comprima, zlotul s-a depreciat cu 12% faţă de euro anul acesta. Forintul s-a depreciat, de asemenea. rnrnCoroana cehească s-a depreciat cu 5% anul acesta, iar comparativ cu nivelul din iulie 2008, a pierdut 18,5%. rnrnDeprecierile monedelor emergente din regiune au luat o pauză scurtă săptămâna aceasta, după ce băncile centrale din Cehia, Polonia, România şi Ungaria au făcut o intervenţie verbală concertată fără precedent. Analiştii spun, însă, că va fi nevoie de o acţiune politică reală pentru a pune capăt vânzării masive. rnrnPrintre noile măsuri defensive ar putea fi incluse vânzarea de valută forte sau înăsprirea politicii monetare, deşi intervenţiile ar putea afecta drastic rezervele băncilor centrale, iar majorările dobânzilor cheie ar putea submina creşterea şi eşua în ceea ce priveşte atragerea de capital, spun analiştii. rnrnDeprecierea monedelor este, totodată, pusă şi pe seama unei retrageri generale de investiţii străine şi de creditarea din sectorul bancar din cele mai expuse ţări, cum ar fi Ţările Baltice sau cele din Balcani, ca vânzarea masivă de pe pieţele de capital. rnrnCeea ce economiştii spun că este necesar pentru restabilirea încrederii este o paletă largă de măsuri de susţinere, de la ajutor de la UE şi FMI pentru contrabalansarea dezechilibrelor macroeconomice, la măsuri de extindere a lichidităţilor de la Banca Centrală Europeană (BCE) şi alte facilităţi menite să consolideze încrederea din regiune. rnrn”Nu există o măsură universală, ci un set de măsuri de sprijin. Aşa ceva ar permite ‘băieţilor buni’ să se diferenţieze de cei răi”, spune strategul Koon Chow de la grupul bancar Barclays. rnrn”Concomitent, chiar dacă toate acestea vor fi puse pe masă, toată lumea trebuie să îşi dea seama că nu vorbim despre o întoarcere la vremurile bune. Continuăm să ne confruntăm cu o coborâre ciclică de care trebuie să avem grijă”, a adăugat Koon Chow. rnrnShearing, dând exemplul crizei asiatice, a spus că, în cele din urmă, investitorii vor contribui la refacerea ţărilor, dar aşa ceva va fi posibil doar după restabilirea încrederii. rnrn”În timp ce activele Europei emergente ar putea continua să se confrunte cu presiuni încă o vreme, episoadele trecute arată că mişcările pieţei vor reflecta în cele din urmă condiţiile specifice ale fiecărei ţări”, a adăugat Shearing, atrăgând atenţia că “între timp, ne aşteptăm în continuare la o recesiune în fiecare ţară din regiune anul acesta”. rn