Eugen Radulescu: BNR ar putea deveni in curand creditor pentru sistemul bancar

Banca centralã ar putea deveni în curând creditor pentru sistemul bancar, având ca efect reducerea costului lichiditãtii, a declarat, luni, consilierul guvernatorului BNR Eugen Rãdulescu, citat de Mediafax.rnrn”Banca Nationalã nu mai e atât de debitoare fatã de sistemul bancar, ci poate deveni în curând creditor pentru acesta, iar dobânzile BNR nu vor mai fi agãtate sus în cer”, a spus Rãdulescu, la seminarul “Bãncile – bãtãlia pentru resurse”. rnrnEl a arãtat cã functia bãncii centrale de creditor al bãncilor comerciale va genera efecte imediate si substantiale în ceea ce priveste lichiditatea sistemului bancar si a costului acesteia.rnrnÎntrebat când va deveni banca centralã creditor al sistemului bancar, viceguvernatorul BNR Eugen Dijmãrescu a arãtat cã nu a fost stabilit un termen exact în acest sens, însã sperã cã se va întâmpla cât mai curând.rnrnDijmãrescu a mentionat cã bãncile comerciale pot recurge la resursa bãncii centrale când se confruntã cu deficit de lichiditate, existând totodatã situatii care necesitã un colateral, precum titlurile de stat si certificatele de depozite ale bãncii centrale, care existã deocamdatã doar pe hârtie, nu si în piatã.rnrn”Titlurile de stat sunt totusi insuficiente si inegal distribuite în sistemul bancar, însã cred cã vor înregistra o crestere în portofoliul bãncilor”, a spus viceguvernatorul BNR.rnrnPe de altã parte, Dijmãrescu a arãtat cã bãncile centrale ar trebui sã devinã creditori de ultimã instantã si pentru alte institutii decât cele de credit clasice, mãsurã luatã deja de Fondul Federal de Rezerve.rnrn”Bãncile centrale nu ar trebui sã excludã aceastã posibilitate”, a mentionat Dijmãrescu.rnrnTotodatã, Rãdulescu a apreciat cã bãncile românesti vor intra în competitie pentru atragerea de resurse financiare, cel putin pe termen scurt.rnrnEl a arãtat cã ar fi o problemã dacã toate bãncile-mamã si-ar retrage finantãrile pentru bãncile locale, însã nu ar fi avantajos pentru acestea, întrucât obtin profituri mai mari din unitãtile strãine decât din cele din tara de origine.rnrnÎn cazul unei erodãri totale a finantãrii externe, sistemul bancar nu va avea probleme, însã acestea vor apãrea la companiile din portofoliile bãncilor, care vor înregistra pierderi si nu vor mai putea atrage alte linii de finantare de la bãnci, apreciazã seful Directiei Stabilitate Financiarã a BNR.rnrnBanca centralã vede “bãtãlia pentru resurse” ca o redeschidere a apetitului pentru atragerea de economii, afirmã Drãgulin.rnrnPe de altã parte, Rãdulescu anticipeazã o înãsprire a conditiilor de creditare, cu o evaluare a riscului mai strictã, fapt care va conduce la scumpirea creditului pentru clientul final.rnrnPresedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA România), Dragos Cabat, afirmã cã românii sunt la fel de optimisti dupã criza financiarã internationalã si consumã la fel de mult, ceea ce a dus la o crestere a economiei destul de mare în primul trimestru, însã a atentionat cã dacã se va continua în acest ritm, bãncile comerciale vor avea nevoie de resurse, pe care le pot obtine mai dificil de la bãncile-mamã si la preturi mai mari, arãtând cã si pe piata interbancarã costurile sunt ridicate.rnrn”Impactul unei crize internationale asupra României ar putea avea trei directii. În primul rând dacã tãrile unde muncesc cu preponderentã cãpsunarii, respectiv Spania, Italia si, mai putin, Grecia, vor avea recesiuni, e de asteptat ca si banii pentru muncitorii strãini sã scadã si astfel ne asteptãm la o plafonare sau chiar o scãdere în acest an a sumelor de bani intrate în tarã de la ei”, a spus Cabat.rnrnÎn al doilea rând, dacã Uniunea Europeanã se aflã într-o crizã, impactul asupra României la prima vedere ar consta în reducerea exporturilor, având în vedere cã România e o tarã micã si cã majoritatea importurilor si a exporturilor se deruleazã cu spatiul european. Impactul psihologic asupra consumatorului român reprezintã a treia directie în expunerea lui Cabat.rnrn”Va fi cu sigurantã o bãtãlie pentru resurse, pentru cã prospectiile României sunt foarte bune. (…) Am tendinta sã cred cã orice investitie în România va avea randamente foarte bune”, a declarat, la rândul sãu, economistul-sef al BRD-Groupe Societe Generale, Florin Libocor.rnrnEl a apreciat cã niciun alt stat membru UE sau NATO nu oferã randamente si perspective atât de favorabile ca România.