Efectele legii darii in plata: foarte putini clienti ai bancilor au apelat la aceasta, dintre care jumatate fara restante, ceea ce este o problema foarte serioasa, considera guvernatorul BNR, Mugur Isarescu; in plus, creditarea este descurajata semnificativ

Foarte putini clienti ai bancilor, de ordinul a catorva mii, au apelat pana acum la legea privind darea in plata, care le permite sa scape de credit daca predau bancii locuinta ipotecata, insa o problema foarte serioasa este faptul ca jumatate dintre acestia nu au avut restante, a dezvaluit guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Ceea ce inseamna ca legea darii in plata nu este utila celor care au probleme cu rambursarea imprumuturilor, dupa cum au sustinut initiatorii acestora, fiind folosita se pare mai degraba de cei care vor sa profite de prevederile acesteia pentru a scapa de plata datoriilor.

Isarescu apreciaza ca acest efect al aplicarii legii este mai ingrijorator decat cel al impactului asupra creditarii ipotecare, care este semnificativ descurajata.

Intrebat de Bancherul.ro care este impactul legii privind darea in plata asupra creditarii, in conditiile in care garantiile Prima Casa s-au epuizat iar avansul la creditele standard a fost majorat, guvernatorul Isarescu a raspuns:

“Toate datele si evaluarile dinainte de aprobarea legii, in conditiile dezbaterilor care au avut loc, precum si evaluarile noastre transmise publicului, inclusiv in raportul de stabilitate si raportul anual al BNR, raman valide. Nu avem schimbari majore fata de ce am scris. Credem ca avem o descurajare importanta, mai mult decat semnificativa, a creditarii, cu deosebire a creditarii ipotecare, si este normal sa se intample acest lucru. Si aici avem incertitudini: s-a declansat o suita de procese. Noi nu dispunem in mod legal, adica legea nu ne-a imputernicit sa culegem informatii pe aceasta tema, insa am cules indirect informatii, datorita faptului ca stim a aceasta lege are impact prudential asupra indicatorilor prudentiali si am cerut bancilor aceste date. Acestea sunt insa incomplete, pentru ca vin numai de la banci, ori legea se aplica si la executori si asa mai departe. Din datele pe care le avem pana in prezent se contureaza o cifra mica, mica de tot. Probabil ca ar trebui sa-i intrebati pe cei care au vorbit candva de 900.000 de cazuri, insa nici nu se poate imagina ca se poate ajunge la aceasta cifra. Toata promovarea legii s-a facut pe cifre exagerate, ca sa nu spun mai mult, si pe informatii incorecte, cum ca s-ar aplica o anumita directiva, dar legea este chiar impotriva directivei, ca ar fi in spiritul european, dar in Europa nu exista o asemenea lege. Dar cifra aceea cred ca ar trebui sa constituie un element de dezbatere, pentru ca altfel toata dezbaterea nu-si are rostul: nu stim despre ce discutam.

Deci avem in prezent cateva mii de cazuri. Dar ceea ce mi se pare mie relevant, din datele pe care le avem (de aceea nu va dau cifra, pentru ca se creeaza apoi o discutie asupra cifrei, si va spun din capul locului ca nu stim daca este cea care cuprinde toate cazurile, nu avem aceasta capacitate de a cere informatii de la altii, decat de la banci), aproape jumatate nu aveau restante de plata dintre cei care au apelat la lege. Aproape jumatate! Deci asta este o problema, spun eu, extrem de serioasa. Deci oameni care nu aveau restante, nu aveau probleme cu rambursarea creditului. In definitiv ce am facut? Am stimulat o razgandeala!? Cineva care s-a razgandit, nu mai vrea casa…Aceasta este o problema la care trebuie sa ne gandim mai mult decat ce spuneti dumneavoastra. Avem si o descurajare a creditarii in general, din cauza unui asemenea cadru legislativ incert, cu multe lacune. A spune ca este o lege simpla, eu nu cred ca acesta este un titlu de onoare, pentru ca nu poti sa faci o lege simpla care vine impotriva Codului civil. Cum sa faci o lege simpla, dar aceasta sa intre in contradictie cu Codul Civil?! Pentru asta trebuiau mult mai multe elemente de detaliu.

Deci nu putem sa evaluam, ca sa va raspund mai simplu, cu exceptia acestei informatii, care cred ca este utila pentru opinia publica, care vor fi consecintele asupra creditarii in Romania. Exista incertitudine, neclaritate, procese…

Si daca tot m-ati intrebat, si nu pot sa ma abtin, pe site-ul BNR exista si celelalte doua propuneri, noi am facut cinci propuneri pentru ca aceasta lege sa nu intre in conflict cu Codul civil, pentru ca nu poti sa faci o lege care sa intre in conflict cu ditamai Codul civil, pe care abia l-ai aprobat, dar si cu Codul fiscal. Celelalte doua propuneri neluate in considerare cred ca ar fi facut din aceasta lege una mai realista si de ajutor pentru cei care intr-adevar ar avea nevoie de sprijin.”