Dobanzile la creditele de consum au ajuns la 36% la lei si 20% pe an la euro

Dobânzile la creditele de consum pot ajunge la 36% pe an la lei şi la 20% pe an la euro, iar pentru împrumuturile ipotecare la 24% pe an la lei şi la 14% pe an la euro, susţin brokerii de credite, în condiţiile în care băncile găsesc din ce în ce mai greu finanţare pe termen lung, la costuri mari.rnrn”Pentru împrumuturile contractate de la băncile comerciale, dobânzile s-au majorat, în medie, cu 1-2 puncte procentuale”, a declarat, pentru NewsIn, directorul general al Kiwi Finance, Anca Bidian. rnrnCreditele de nevoi personale în euro, obţinute de la băncile comerciale, variază, în prezent, între 12,8% – 20% pe an, în timp ce pentru creditele negarantate în lei, clienţii trebuie să plătească o dobândă cuprinsă între 17%-36% pe an, susţine Bidian. Pentru creditele ipotecare în euro, băncile practică dobânzi între 8,9% – 14% pe an, iar pentru cele în monedă naţională, dobânzile variază de la 10,7% la 24% pe an, mai spune Bidian, conform datelor KIWI Finance. rnrnDobânzile la depozite nu ajung, în multe cazuri, nici la jumătatea celor la credite rnrnComparativ, dobânzile plătite de bănci la depozite sar, în puţine cazuri, de 13% pe an la lei şi de 6% pe an la euro, după multiple majorări, făcute pe parcursul mai multor luni.rnrn”Este normal ca o bancă să nu majoreze dobânzile la depozite cu aceeaşi rapiditate ca la credite, trebuie să aibă grijă şi de profit, şi de costuri”, a declarat consultantul financiar Bogdan Baltazar, pentru NewsIn. În plus, el subliniază că atragerea de lichidităţi din piaţa internă, principala miză pentru majorarea dobânzilor la multe bănci, este limitată de capacitatea redusă de economisire a românilor.rnrnInstituţiile financiare nebancare (IFN) au majorat dobânzile doar la creditele noi, mai spune directorul brokerului de credite KIWI Finance, Anca Bidian. “Au fost într-adevăr măriri de dobândă şi înainte de această perioadă mai agitată, însă IFN-urile cu care noi lucrăm au anunţat măriri în principal pentru creditele noi”, a adăugat Bidian.rnrnAstfel, pentru creditele de nevoi personale în lei obţinute prin KIWI Finance de la instituţiile financiare nebancare, clienţii trebuie să plătească o dobândă de cel puţin 20% pe an, spune Bidian. “Înainte, dobânzile se situau în jurul nivelului de 15% (pe an, n.r.). Mai există şi acum astfel de dobânzi, însă cele mai multe au crescut peste 20% pe an”, a declarat Bidian.rnrnUnele bănci aplică însă majorări şi la creditele vechi, în condiţiile în care costul de refinanţare a crescut foarte mult rnrnVolksbank România a majorat dobânzile pentru creditele vechi în franci elveţieni şi pentru cele noi în euro, însă nu a operat, deocamdată, nicio schimbare pentru creditele în lei, deoarece mizează pe o scădere a dobânzii de politică monetară de către BNR, la următoarea şedinţă, din 30 octombrie.rnrn”Am adăugat, în cazul creditelor vechi în franci elveţieni, un punct procentual la dobândă, în condiţiile în care costul refinanţării în franci elveţieni a crescut, iar noi constituim rezerve minime în euro. Avem încă o poziţie privilegiată, deoarece avem refinanţarea pe zece ani în franci elveţieni, în condiţiile în care băncile elveţiene nu prea mai împrumută, ci îşi ţin francii”, a declarat, pentru NewsIn, preşedintele Volksbank, Gerald Schreiner.rnrnVolksbank a anunţat recent, odată cu alte bănci din România, că opreşte creditarea în franci elveţieni. Schreiner spune că a fost o decizie luată atât la recomandarea autorităţilor de supraveghere din Austria, cât şi pe fondul aplicării normelor BNR, care limitau prea mult gradul de îndatorare pentru împrumuturile în moneda elveţiană.rnrn”Gradul maxim de îndatorare în franci ajunsese, după noile norme, sub euro şi chiar sub leu, la 36%. Nu mai avea sens să menţine aceste produse în ofertă”, mai spune preşedintele Volksbank România.rnrnPentru creditele noi în euro, banca a adăugat de asemenea 0,75 puncte procentuale dobânzii, iar Schreiner spune că nu ştie dacă acesta este ultimul pas, dar banca nu va aplică nicio nouă majorare pe împrumuturile noi în euro, până la sfârşitul lunii octombrie.rnrnPe lei, el susţine că oferta băncii va trebui de asemenea regândită, în sensul unor posibile majorări, în condiţiile în care Volksbank este în prezent, în pierdere cu 2 puncte procentuale, pentru dobânzile pe lei.rnrn”Sperăm la un pas de scădere a dobânzii de politică monetară de către BNR, de la 10,25% pe an în prezent, însă va trebui să regândim dobânzile şi pe lei, deoarece suntem în pierdere cu 2 puncte pe aceste credite”, a mai spus preşedintele Volksbank.rnrnLa Unicredit Ţiriac Bank, majorările dobânzilor pentru persoane fizice se aplică doar pentru creditele noi, neafectând creditele în sold, şi sunt determinate de creşterea costurilor de finanţare pentru bancă.rnrn”Noul nivel al dobanzilor reprezintă o creştere de 4 puncte procentuale la creditele în euro şi de 5 puncte procentuale la creditele în lei sau dolari, indiferent de tipul de credit şi de structura de preţ preferată de client (Clasic sau Constant). În ceea ce priveşte structura de preţ Actual, disponibilă doar pentru creditele cu ipotecă şi care constă într-o dobândă variabilă în funcţie de indicii Euribor/ Libor/ Rbor, majorările sunt de 2 puncte procentuale la creditele indexate la Rbor, de 3,5 puncte procentuale la creditele indexate la Euribor şi de 5,5 puncte procentuale la creditele indexate la Libor. În această structură, dobânda se actualizează la 30 iunie şi la 31 decembrie”, au declarat, pentru NewsIn, reprezentanţii băncii.rnrnDe exemplu, în cazul creditului pentru locuinţă, Unicredit Ţiriac aplică trei structuri de preţ diferite, iar dobânzile variază în funcţie de acestea.rnrnDe exemplu, pentru acest tip de credit în lei, dobânda este de 12,95%/an + 0,5% comision lunar aplicat la sold în cazul variantei “Clasic”, de 17,95% pe an pentru varianta “Constant” şi Robor la şase luni, căreia i se adaugă o marjă de 6,5% în cazul variantei “Actual”.rnrnŞi Cetelem, lider pe piaţa creditului de consum, anunţă majorări ale dobânzilor, cu o medie de 1,4 puncte procentuale, care au intrat în vigoare de marţi, 21 octombrie.rnrn”Majorarea aplicată începând de azi (n.r. marţi) – o medie de 1,4% – se referă numai la creditele noi, cele existente urmând să se deruleze conform condiţiilor stabilite iniţial, adică dobândă şi rate fixe pe toată durata creditării”, au declarat, pentru NewsIn, reprezentanţii Cetelem, societate membră a grupului financiar francez BNP Paribas.rnrnEi au menţionat că activitatea de acordare a creditelor ipotecare de către Cetelem nu a fost încă demarată, deşi se afla în planul companiei pentru ultimul trimestru al acestui an. rnrnSincope în creditare pentru unele bănci rnrnReferitor la stoparea temporară a creditării de către unele din bănci, directorul companiei de brokeraj bancar Kiwi Finance susţine că băncile au continuat să dea împrumuturi, însă au existat cazuri în care creditarea a fost oprită temporar, în cazul instituţiilor care au primit avizul Băncii Naţionale a României (BNR) pentru noile norme de creditare. rnrn”De exemplu, Banca Românească, care dă de azi (marţi, n.r.) credite după noile norme, a oprit pentru două zile creditarea până a implementat în sistemul informatic noile modalităţi de creditare, însă este o măsură normală”, a mai spus, pentru NewsIn, Bidian. rnrnResponsabilul UniCredit pentru Europa Centrală şi de Est, Federico Ghizzoni, a declarat, într-un interviu acordat Reuters, că avansul creditării se va tempera semnificativ în regiune, în mare parte şi din cauza “reticenţei băncilor faţă de creditarea în valută”, folosită anterior ca o supapă pentru creditul ipotecar “în state precum România sau Ungaria”, din cauza dobânzilor mari pe monedele naţionale.rnrn”Principala mea temere este că activitatea de creditare ar putea să se oprească o vreme. Am observat că în unele dintre aceste state (din Europa Centrală şi de Est, n.r.) nu există alternativă, de exemplu în România…Aşa că acordarea de împrumuturi ipotecare ar putea să fie sistată o perioadă”, a scris Reuters, citându-l pe Ghizzoni. rnrnCa reacţie, preşedintele executiv al Unicredit Ţiriac Bank, Răsvan Radu, spune că “nu putem vorbi acum de o decizie de sistare a activităţii de acordare de credite ipotecare, căutăm să identificăm soluţii de finanţare termen lung, pentru că se ştie faptul că în România ele nu există”.rn