Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna octombrie 2020 la 3,29%, potrivit datelor publicate de Eurostat, preluate de la Banca Centrală Europeană.
Pe fondul necesarului de finanțare impus de combaterea efectelor pandemiei, acest indicator urcase la 4,83% în luna aprilie 2020. Nivelul dobânzilor a intrat pe un trend de scădere destul de clar în partea a doua a anului în curs, după ce majorările de cheltuieli bugetare au fost ajustate mai aproape de posibilitățile reale ale economiei.
Zona Euro se găsește în teritoriul negativ (medie de -0,14%), tonul fiind dat de economia germană (-0,61%), urmată de Luxemburg (-0,54%), Olanda (-0,53%) și Danemarca (-0,46%) și Austria (-0,40%). Slovacia s-a atașat de acest „nucleu dur” al UE și a ajuns să se împrumute pe termen lung cu „costuri” anuale de -0,35%. De altfel, majoritatea statelor membre UE se finanțează acum la dobânzi negative, inclusiv Estonia (-0,08%), Letonia (-0,23%) și Slovenia (-0,13%).
[1]
Datele arată că o condiție necesară (dar nu și suficientă) pentru finanțarea în condiții avantajoase la vreme de criză economică majoră ar fi apartenența la Zona Euro. În care se trasmite piețelor internaționale mesajul că banii împrumutați nu sunt risipiți pe „extravaganțe” electorale iar disciplina fiscală este strictă.
Prin contrast, România conduce detașat în clasamentul obligațiilor procentuale care vor fi trebui achitate în viitor, la aproape patru puncte procentuale peste Germania. Totodată, este situate la +45% peste Ungaria, +160% față de Polonia sau +250% față de Cehia, țări cu regim valutar similar, în afara Zonei Euro.
În context, ar trebui să luăm aminte la Grecia, care a reușit să coboare spectaculos costul împrumuturilor pe parcursul a doar doi ani, de la 4,37% în octombrie 2018 la doar 0,90% în octombrie 2020. Astfel, o îmbunătățire a gestiunii economice, cu o viziune pe termen lung și nu un concurs sistematic de promisiuni de la un ciclu electoral la altul, ar putea aduce o percepție mai bună din partea investitorilor internaționali, implicit costuri mai mici de împrumut.
Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani.
Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în prezent acest criteriu.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a scăzut în martie 2025 la 4,86%, după ce trescuse pragul de 5% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Prețurile au avansat per total cu doar... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a consemnat în februarie 2025 o scădere de -2,1% față de luna anterioară pe seria brută, redusă la mai... detalii
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în 2024 de 2.864 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma... detalii
Deficitul bugetului general consolidat pe luna februarie 2025 a fost de 30,24 miliarde de lei (-1,58% din PIB-ul estimat la 1.912,6 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul. Finanțelor.... detalii