Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut, luni, certificate de trezorerie cu discont, scadente după 12 luni, pentru care a obţinut 182,34 milioane lei (42,9 milioane euro), cu un randament mediu de 11,5% pe an, mai scăzut decât cel acceptat la ultima licitaţie similară, potrivit datelor BNR.rnrnMFP a atras doar 12% din valoarea anunţată iniţial, de 1,5 miliarde lei.rnrnRandamentul maxim acceptat de MFP pentru titlurile cu scadenţă la 12 luni a fost tot de 11,50%.rnrnBăncile au depus oferte totale în valoare de 1,69 miliarde lei, de circa nouă ori mai mare decât suma atrasă de MEF.rnrnLa licitaţia anterioară pentru titluri de stat cu maturitate la 12 luni din 22 decembrie 2008, MFP atrăsese 404,6 milioane lei (103 milioane euro), randamentul mediu oferit fiind unul record de 14,23% pe an.rnrnÎn februarie, MFP a anunţat că vrea să atragă 5,4 miliarde lei prin licitaţiile pentru titluri de stat, după ce în ianuarie ministerul a vândut titluri de stat de 6,56 miliarde lei (circa 1,5 miliarde euro), prin şase licitaţii, în scopul finanţării şi refinanţării datoriei publice.rnrnÎn cele două licitaţii care au avut loc în prima săptămână din februarie, ministerul a atras 1,64 miliarde lei, prin vânzarea certificate de trezorerie cu discont la 6 luni şi prin obligaţiuni benchmark pe 5 ani.rnrnNevoia de bani a Finanţelor vine pe fondul exploziei deficitului bugetar în ultimele luni ale anului trecut, care s-a situat la 4,5% din produsul intern brut (PIB), după standardele româneşti, însă a atins 5,21% din PIB după standardele europene.rnrnMinisterul va anunţa lunar emisiunile de titluri de stat din acest an până la aprobarea Legii privind bugetul de stat pe 2009.rn
Nu există comentarii pentru această știre.
Cardurile Mastercard emise de BRD nu au funcționat la ATM-urile altor bănci și la plățile în magazine, pe parcursul zilei de 11 aprilie 2025. Iar tranzactiile refuzate au fost dublate... detalii
Credit Europe Bank, recent transformată dintr-o bancă românească într-una străină, înregistrată în Olanda, deținută de FibaGroup a magnatului turc Hüsnü Özyeğin, a anunțat că la jumătatea anului își va schimba numele în Nexent Bank, cu scopul de "a oferi servicii bancare moderne, transparente și centrate pe client, atât clienților corporativi, cât și persoanelor fizice". Schimbarea numelui va avea loc "fără niciun impact asupra produselor și serviciilor existente." Am întrebat banca dacă aceasta urmează să devină exclusiv digitală, însă răspunsul a fost negativ: "Nexent Bank nu va deveni o bancă exclusiv digitală, însă va continua să își extindă serviciile digitale, oferind clienților soluții tot mai moderne și eficiente. Dezvoltarea soluțiilor tehnologice este una dintre prioritățile strategice, pentru a oferi clienților o experiență mai fluentă, intuitivă și personalizată." Noul logo Nexent Bank ar putea arăta ca în... detalii
Bancile romanesti si-au majorat anul trecut provizioanele pentru riscuri, precum si valoarea capitalurilor proprii, semn ca devin mai prudente in fata incertitudinilor in crestere. Concret, conform datelor furnizate de Banca... detalii
Banca digitala maghiara Granit Bank s-a extins in Romania cu o oferta de cont si card gratuite, dupa modelul bancii romanesti digitale Salt. Sa facem o comparatie intre serviciile Granit... detalii