Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 45 miliarde lei, echivalent cu 4,17% din PIB estimat pentru anul în curs.
Rezultatul este de peste două ori mai slab decât în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la -20 miliarde lei sau -1,88% din PIB. Pe trendul actual, este foarte probabil ca ținta de deficit pentru anul în curs, de -6,73% din PIB, să nu poată fi atinsă iar o nouă valoare în creștere a deficitului bugetar să fie comunicată la rectificarea din august a.c.
Dacă veniturile la șase luni au fost cu mai puțin de două procente sub cele din aceeași perioadă a anului anterior în termeni nominali, cheltuielile s-au majorat undeva spre 14%. Astfel, circa 10% din majorarea deficitului a venit pe partea de scădere a veniturilor, în timp ce 90% au provenit din majorarea cheltuielilor. Surprinzător și de subliniat, veniturile bugetare din luna iunie 2020 (26,66 miliarde lei) au fost mai mari decât cele din luna iunie 2019 (24,82 miliarde lei).
Înainte de noile majorări de pensii și a alocații pentru copii, mai mult de jumătate din sporul de deficit (circa 13 miliarde de lei din cele 25 de miliarde de lei în plus pe S1 2020, ritm de creștere de 23,7%) a venit pe partea de asistență socială, dintr-un PIB presupus a fi mai mic cu 60 de miliarde de lei față de valoarea luată în calcul la întocmirea bugetului.
Pentru referință, deficitul de la Fondul Național de Sănătate în condiții de pandemie a fost aproape o treime din această sumă, circa 4,7 miliarde lei.
Sumele mai mici colectate din impozitul pe profit (-607 milioane lei sau -7,5% față de aceeași perioadă din anul precedent) au fost acoperite din încasările la impozitul pe salarii și venit (+1.155 milioane lei sau +10,4%).
Contribuțiile de asigurări, cea mai importantă componentă a veniturilor la bugetul general consolidat (54,84 miliarde lei sau 37,5% din încasările statului) au păstrat același nivel ca anul trecut. De remarcat temperarea creșterii cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar (+2,3 miliarde lei de la +2 miliarde lei la finele T1 2020).
[1]
Important pentru relansarea economiei, ritmurile de creștere ale proiectelor cu finanțare nerambursabilă (+20,3%), ale cheltuielilor de capital (+18,7%) și cele pentru bunuri și servicii (+16,0%) s-au situat peste media alocărilor făcute.
Plățile efectuate în contul dobânzilor la creditele luate au sporit cu 7,1%, sub ritmul cheltuielilor generale. Ceea ce arată o gestiune rezonabilă, cuplat cu scăderea dobânzilor pe termen lung sub pragul de 4%, îndeosebi în perspectiva readucerii deficitului bugetar înapoi spre limita de -3% din PIB pe termen mediu.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în februarie 2025 de circa 7,9 miliarde euro (-0,7% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au urcat la valoarea de 10,8... detalii
România a trecut pe primul loc în UE la șomajul în rândul tinerilor (persoane sub 25 de ani) potrivit celor mai recente date disponibile ale Eurostat. Cu un procentaj în... detalii
România a ocupat în T4 2024 a treia poziție între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de +13,1%,... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut cu -2,3% în ianuarie 2025 față de luna anterioară pe seria brută, însă a crescut cu 2% în varianta ajustată după perioada din an... detalii