De ce nu revine creditarea pe teritoriu pozitiv? De vina nu este nici curatenia bilanturilor bancare, nici reducerea stocului de credite in valuta, dupa cum spune BNR si guvernatorul Isarescu

Comparand volumul de credite noi cu evolutia soldului total al creditelor in lei, care include atat creditele noi acordate cat si rambursarile de credite vechi ajunse la scadenta sau creditele neperformante vandute de banci sau scoase in afara bilanturilor, observam, pe de o parte, ca stocul total de credite in lei a crescut in aprilie cu numai 884 milioane lei, la un total de 95,615 miliarde lei, de la 94,731 miliarde lei in martie, conform datelor BNR.

Creditele noi in lei acordate de banci s-au ridicat la 3,271 miliarde lei in luna aprilie, ceea ce inseamna ca diferenta de 2,387 miliare lei, pana la 884 milioane lei, sunt credite disparute din bilanturile bancilor, in doua moduri: credite ajunse la scadenta si rambursate de clienti bancilor, precum si creditele neperformante scoase de banci in afara bilanturilor sau vandute firmelor de recuperare creante.

In concluzie, creditele nou acordate in lei sunt cu aproape 1 miliard de lei mai multe decat cele iesite din bilanturile bancilor, ceea ce face ca stodul creditelor in lei sa avanseze cu un ritm lunar de 0,9% in aprilie si cu 7,7% anual.

Nu acelasi lucru se intampla cu creditele in valuta, intrucat acestea au fost restrictionate de BNR dupa izbucnirea crizei, din cauza riscului valutar manifestat asupra clientilor bancilor, ca urmare a devalorizarii leului fata de euro si francul elvetian (CHF). Doar persoanele care au venituri in valuta mai pot obtine credite in monede straine, precum si firmele exportatoare sau cele asigurate importriva riscului valutar.

Astfel, soldul creditelor in valuta a scazut in aprilie la 114,462 miliarde lei, de la 115,765 miliarde lei in martie, adica echivalentul a 1,3 miliarde lei, mai mult decat a crescut stocul imprumuturilor in lei, mentinand astfel creditarea totala pe teritoriu negativ.

Dar daca ne uitam la creditele noi in euro acordate de banci in aprilie, acestea s-au ridicat la 171 milioane euro, echivalentul a aproximativ 752 milioane lei, in scadere de la 226 milioane euro, adica 995 milioane lei.

Daca scadem creditele noi din evolutia stocului total de credite in valuta, in scadere cu 1,3 miliarde lei, rezulta ca imprumuturile in euro rambursate sau scoase de banci din bilanturi au fost de 548 milioane lei, de patru ori mai putine decat creditele in lei iesite din bilanturile bancilor (2,3 miliarde lei).

De ce nu are dreptate Mugur Isarescu

Principala cauza a mentinerii creditarii pe teritoriu negativ, a spus recent guvernatorul Mugur Isarescu, este “continuarea procesului de curatare a bilanturilor bancilor, fara de care cresterea anuala in termeni reali ar fi fost pozitiva si in usoara crestere”.

Datele BNR arata insa ca bancile aveau in aprilie credite scoase in afara bilanturilor in valoare de 7,828 miliarde lei, cu doar 138 milioane mai multe decat in luna precedenta. Creditele pentru persoane fizice scoase in afara bilanturilor au fost de de 1,6 miliarde lei, cu doar aproximativ 150 milioane lei mai multe decat in luna precedenta.

Ceea ce ne face sa credem ca, de fapt, nici dezintermedierea (adica reducerea volumului de credite in valuta), nici procesul de curatenie a bilanturilor nu au cea mai mare contributie la mentinerea creditarii pe teritoriu negativ, dupa cum sustine BNR si guvernatorul Mugur Isarescu.

Ceea ce impiedica revenirea creditarii pe teritoriu pozitiv nu este asa-zisul proces de dezintermediere, adica reducerea stocului de credite in valuta al bancilor, ci incapacitatea bancilor de a-si majora mai mult volumul de imprumuturi in lei, pentru a acoperi valorea mult mai ridicata a creditelor in lei decat cele in valuta care ies din bilanturi.