De ce a decis BNR sa mentina dobanda la 6,5% - minuta sedintei de politica monetara din 8 noiembrie 2024

Minuta È™edinÈ›ei de politică monetară a Consiliului de administraÈ›ie al Băncii NaÈ›ionale a României din 8 noiembrie 2024

Data publicării: 20 noiembrie 2024

Membri ai Consiliului de administraÈ›ie al Băncii NaÈ›ionale a României prezenÈ›i la È™edință: Mugur Isărescu, preÈ™edinte al Consiliului de administraÈ›ie È™i guveator al Băncii NaÈ›ionale a României; Leonardo Badea, vicepreÈ™edinte al Consiliului de administraÈ›ie È™i prim-viceguveator al Băncii NaÈ›ionale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administraÈ›ie È™i viceguveator al Băncii NaÈ›ionale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administraÈ›ie È™i viceguveator al Băncii NaÈ›ionale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administraÈ›ie; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administraÈ›ie; Alexandru Nazare, membru al Consiliului de administraÈ›ie; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraÈ›ie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraÈ›ie.

În cadrul È™edinÈ›ei, Consiliul de administraÈ›ie a discutat È™i adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor È™i analizelor privind caracteristicile recente È™i perspectiva evoluÈ›iilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcÈ›iile de specialitate È™i a altor informaÈ›ii intee È™i extee disponibile.

În discuÈ›iile privind evoluÈ›ia recentă a inflaÈ›iei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaÈ›iei s-a redus în septembrie la 4,62 la sută, de la 5,10 la sută în august, coborând astfel sub nivelul de 4,94 la sută atins în luna iunie 2024. S-a observat că descreÈ™terea din trimestrul III a fost mai mică decât în precedentele trei luni, È™i inferioară previziunilor, în condiÈ›iile în care scăderile ample de dinamică consemnate în acest interval de preÈ›urile administrate È™i de preÈ›ul combustibililor – sub influenÈ›a unor efecte de bază È™i a declinului neaÈ™teptat al cotaÈ›iei È›iÈ›eiului – au fost în mare parte contrabalansate ca impact de creÈ™terea preÈ›urilor alimentelor È™i într-o mică măsură a preÈ›ului energiei electrice, prioritar pe fondul secetei severe din acest an.

La rândul ei, rata anuală a inflaÈ›iei CORE2 ajustat È™i-a încetinit trendul descendent în trimestrul III, inclusiv în raport cu prognoza, reducându-se în septembrie la 5,6 la sută, de la 5,7 la sută în iunie, pe fondul reaccelerării creÈ™terii preÈ›urilor alimentelor procesate È™i al frânării descreÈ™terii dinamicii înalte a preÈ›urilor serviciilor, dar È™i al scăderii într-un ritm relativ alert, similar celui din trimestrul II, a dinamicii preÈ›urilor mărfurilor nealimentare, care rămâne însă ridicată, au susÈ›inut membrii Consiliului.

În urma evaluării, s-a convenit că resorturile majore ale decelerării inflaÈ›iei de bază au continuat să fie efectele de bază dezinflaÈ›ioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare È™i dinamica descrescătoare a preÈ›urilor importurilor. AcÈ›iunea acestora a fost mult atenuată în trimestrul III de efectul statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate È™i de majorarea cotaÈ›iilor unor mărfuri agroalimentare, precum È™i de costurile salariale crescute, transferate cel puÈ›in parÈ›ial asupra unor preÈ›uri de consum, inclusiv pe fondul aÈ™teptărilor inflaÈ›ioniste pe termen scurt încă înalte È™i al cererii solide de bunuri, au remarcat membrii Consiliului.

S-a sesizat, în acest context, că dinamica anuală a preÈ›urilor de producÈ›ie din industrie pentru bunurile de consum È™i-a stopat practic descreÈ™terea în trimestrul III, inclusiv în condiÈ›iile prelungirii trendului ascendent al variaÈ›iei preÈ›urilor bunurilor de folosință îndelungată, iar aÈ™teptările inflaÈ›ioniste pe termen scurt ale agenÈ›ilor economici au continuat să urce uÈ™or în octombrie în anumite sectoare ori s-au menÈ›inut la nivelurile mărite din precedentele trei luni. Totodată, anticipaÈ›iile pe termen mai lung ale analiÈ™tilor bancari È™i-au întrerupt ajustarea descendentă la mijlocul trimestrului III È™i au rămas constante până în octombrie, marginal sub limita de sus a intervalului È›intei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor È™i-a accentuat creÈ™terea în intervalul iulie-august, corespunzător evoluÈ›iei dinamicii salariului net real, au subliniat membrii Consiliului.

În ceea ce priveÈ™te poziÈ›ia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că datele statistice revizuite indică o creÈ™tere cu 0,3 la sută a activității economice în trimestrul II 2024, după o comprimare cu 0,4 la sută în precedentele trei luni, evoluÈ›ie ce implică o restrângere mai evidentă a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului curent comparativ cu cea anticipată.

Consumul gospodăriilor populaÈ›iei È™i-a accelerat însă puteic creÈ™terea, inclusiv în termeni anuali, în timp ce formarea brută de capital fix a cunoscut o evoluÈ›ie de sens opus, iar exportul net È™i-a mărit substanÈ›ial impactul contracÈ›ionist, limitând creÈ™terea dinamicii anuale a PIB la 0,9 la sută în trimestrul II, după descreÈ™terea la 0,5 la sută în intervalul precedent, au arătat membrii Consiliului.

În acelaÈ™i timp, a fost evidenÈ›iată ampla creÈ™tere de dinamică înregistrată în trimestrul II de deficitul balanÈ›ei comerciale È™i de deficitul de cont curent – pe fondul accelerării ascensiunii volumului importurilor de bunuri È™i servicii, suprapusă prelungirii declinului volumului exporturilor –, ce a fost accentuată în cel din urmă caz de înrăutățirea substanÈ›ială a soldului balanÈ›ei veniturilor secundare, sub influenÈ›a diminuării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabile creÈ™teri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în a doua parte a anului curent decât s-a previzionat anterior, însă în accelerare graduală, ceea ce implică restrângerea excedentului de cerere la valori inferioare celor anticipate în august, dar È™i creÈ™terea dinamicii anuale a PIB în acest interval.

S-a sesizat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, creÈ™terea în termeni anuali a economiei a fost susÈ›inută È™i în trimestrul III prioritar de consumul privat, pe fondul majorării veniturilor populaÈ›iei, în timp ce formarea brută de capital fix È™i-a diminuat probabil din nou aportul pozitiv, în principal pe seama activității din construcÈ›ii. În cazul exportului net este însă posibilă o scădere uÈ™oară a influenÈ›ei contracÈ›ioniste, în condiÈ›iile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri È™i servicii È™i-a redus semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor în iulie-august, mărindu-se mult mai pronunÈ›at, până la un nivel consistent pozitiv. Pe acest fond, creÈ™terea anuală a deficitului comercial, precum È™i cea a deficitului de cont curent au încetinit considerabil în acest interval față de trimestrul precedent, rămânând însă deosebit de alerte pe ansamblul primelor opt luni ale anului, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În ceea ce priveÈ™te piaÈ›a muncii, membrii Consiliului au apreciat că tensiunile de pe piață sunt încă ridicate, dar pe o tendință uÈ™oară de atenuare, făcând referiri la evoluÈ›ia aproape stagnantă a efectivului salariaÈ›ilor din economie din iulie-august, acompaniată de mărirea ratei È™omajului BIM la 5,5 la sută în trimestrul III, după descreÈ™terea până la 5,1 la sută în iunie. În acelaÈ™i timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunÈ›at al intenÈ›iilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp È™i o stabilitate a acestora în octombrie, precum È™i o accentuare a scăderii deficitului de forță de muncă în debutul trimestrului IV 2024.

Ritmul creÈ™terii salariilor È™i a costurilor cu forÈ›a de muncă rămâne însă foarte ridicat È™i preocupant din perspectiva inflaÈ›iei, dar È™i a competitivității extee, au susÈ›inut în mai multe intervenÈ›ii membrii Consiliului, evidenÈ›iind dinamica de două cifre a salariului brut nominal È™i creÈ™terea acesteia la 16,8 la sută în iulie-august – în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie –, precum È™i dinamica similară a costului unitar cu forÈ›a de muncă din industrie, care a urcat în acelaÈ™i interval la 17,8 la sută.

Totodată, s-a convenit că deficienÈ›ele structurale ale pieÈ›ei È™i dinamica remuneraÈ›iei din sectorul public, alături de noua majorare preconizată a salariului minim brut, constituie, cel puÈ›in pe termen scurt, potenÈ›iale surse de presiuni ridicate asupra salariilor È™i costurilor cu forÈ›a de muncă din mediul privat. În sens opus ar putea acÈ›iona însă mai vizibil relativa slăbire a cererii, îndeosebi a celei extee, precum È™i trendul descendent al ratei inflaÈ›iei, alături de recursul în creÈ™tere la muncitori extracomunitari, dar È™i la tehnologizare, au reiterat mai mulÈ›i membri ai Consiliului.

În discuÈ›iile privind condiÈ›iile financiare, membrii Consiliului au remarcat evoluÈ›ia liniară a principalelor cotaÈ›ii ale pieÈ›ei monetare interbancare din septembrie È™i octombrie, dar È™i schimbarea de direcÈ›ie din acest interval a randamentelor pe termen lung ale titlurilor de stat, care s-au reînscris în debutul trimestrului IV È™i au rămas apoi pe o traiectorie abrupt ascendentă – relativ în linie cu evoluÈ›iile din economiile avansate È™i din regiune –, în condiÈ›iile reconsiderării de către investitori a perspectivei ratei dobânzii Fed, cu impact È™i asupra apetitului global pentru risc.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menÈ›inut relativ stabil în octombrie pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent, în timp ce în raport cu dolarul SUA, leul s-a depreciat semnificativ, ca urmare a întăririi monedei americane pe pieÈ›ele financiare inteaÈ›ionale.

Membrii Consiliului au apreciat că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creÈ™tere, evocând deficitele gemene mari È™i incertitudinile însemnate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar È™i evoluÈ›iile economice pe plan global È™i tensiunile geopolitice în escaladare, de natură să sporească volatilitatea pe piaÈ›a financiară inteaÈ›ională.

În acelaÈ™i timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit È™i în luna septembrie – la 8,4 la sută, de la 7,7 la sută în august –, în principal pe seama împrumuturilor în lei ale societăților nefinanciare, care au continuat să-È™i accelereze creÈ™terea, chiar È™i în condiÈ›iile diminuării considerabile a finanțărilor asociate programelor guveamentale. Activitatea de creditare a rămas intensă È™i pe segmentul populaÈ›iei, au sesizat membrii Consiliului, evidenÈ›iind dinamica deosebit de înaltă atinsă de creditul în lei pentru consum, precum È™i trendul accentuat ascendent al acesteia din primele trei trimestre ale anului, corelat cu ritmul de creÈ™tere a veniturilor populaÈ›iei. În aceste condiÈ›ii, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat È™i-a prelungit ascensiunea, ajungând la 69,8 la sută, de la 69,7 la sută în august.

În ceea ce priveÈ™te evoluÈ›iile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflaÈ›iei comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condiÈ›iile în care rata anuală a inflaÈ›iei este aÈ™teptată să crească uÈ™or în ultimele luni ale anului curent È™i să cunoască o fluctuaÈ›ie pronunÈ›ată în semestrul I 2025, rămânând astfel deasupra intervalului È›intei È™i semnificativ peste valorile anticipate anterior. Totodată, ea este aÈ™teptată să îÈ™i reia ulterior descreÈ™terea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului È›intei È™i rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflaÈ›iei se va mări probabil la 4,9 la sută la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5 la sută în decembrie 2025 È™i la 3,3 la sută la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0 la sută, 3,4 la sută È™i respectiv 3,2 la sută indicate de proiecÈ›ia precedentă pentru aceleaÈ™i momente de referință.

S-a observat că evoluÈ›ia fluctuantă È™i nivelurile mai ridicate ale ratei anuale a inflaÈ›iei din următoarele trei trimestre sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublu sens – asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 –, dar È™i secetei severe din acest an È™i tendinÈ›ei de majorare a cotaÈ›iilor unor mărfuri, de natură să afecteze pe mai departe dinamicile preÈ›urilor alimentelor È™i energiei. AcÈ›iunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaÈ›ionistă ulterior, în principal sub impactul efectelor de bază ce se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-nealimentare ale inflaÈ›iei de bază, dar È™i pe segmentele preÈ›uri administrate È™i produse din tutun, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a sesizat că dinamica preÈ›ului combustibililor se va menÈ›ine probabil pe termen scurt sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul evoluÈ›iei recente È™i anticipate a cotaÈ›iei È›iÈ›eiului.

BalanÈ›a riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne totuÈ™i înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, indicând drept surse majore evoluÈ›ia preÈ›urilor energiei È™i alimentelor, în contextul legislaÈ›iei în domeniu È™i al secetei prelungite din 2024, precum È™i traiectoria cotaÈ›iilor È›iÈ›eiului È™i altor materii prime, în condiÈ›iile escaladării tensiunilor geopolitice.

În ceea ce priveÈ™te factorii fundamentali, s-a arătat că din partea acestora sunt de aÈ™teptat presiuni inflaÈ›ioniste mai moderate È™i în atenuare mai rapidă decât în prognoza precedentă, în condiÈ›iile în care excedentul de cerere agregată este anticipat să se restrângă progresiv în următoarele È™ase trimestre, până aproape de închidere, implicit la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior. Pe orizontul scurt de timp, presiunile vor rămâne totuÈ™i apreciabile, inclusiv în contextul dinamizării puteice a consumului privat în semestrul I È™i probabil pe ansamblul anului 2024, precum È™i ca urmare a nivelului crescut È™i peste aÈ™teptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forÈ›a de muncă din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului.

InflaÈ›ia de bază va recepta însă È™i influenÈ›ele în creÈ™tere ale efectelor de bază dezinflaÈ›ioniste de pe segmentele mărfuri nealimentare È™i servicii, care vor devansa influenÈ›ele de sens opus anticipate să decurgă pe termen scurt din evoluÈ›ia dinamicii preÈ›urilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile È™i al tendinÈ›ei de creÈ™tere a cotaÈ›iilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat, totodată, că efecte dezinflaÈ›ioniste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de aÈ™teptat din decelerarea creÈ™terii preÈ›urilor importurilor, dar mai cu seamă din ajustarea descendentă a anticipaÈ›iilor inflaÈ›ioniste pe termen scurt, într-un ritm uÈ™or încetinit totuÈ™i în raport cu proiecÈ›ia precedentă, È™i de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior.

În aceste condiÈ›ii, rata anuală a inflaÈ›iei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din proiecÈ›ia precedentă, dar ceva mai joasă pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborând la 5,1 la sută în decembrie 2024, la 3,5 la sută în ultima lună a anului 2025 È™i la 3,2 la sută la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6 la sută, 3,5 la sută È™i respectiv 3,4 la sută anticipate anterior pentru aceleaÈ™i momente de referință.

Referitor la viitorul poziÈ›iei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creÈ™terea economică îÈ™i va reduce sensibil ritmul în acest an – inclusiv ca urmare a performanÈ›elor mai slabe ale agriculturii –, iar în 2025 va cunoaÈ™te o redresare moderată, în condiÈ›iile revigorării cererii extee, precum È™i pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuÈ™i mai mic decât cel previzionat anterior. Perspectiva face probabilă restrângerea progresivă a excedentului de cerere agregată în următoarele È™ase trimestre, până aproape de închidere, È™i menÈ›inerea relativ constantă a acestuia ulterior, implicând coborârea lui pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ inferioare celor din proiecÈ›ia precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului.

În contrast parÈ›ial cu aceste evoluÈ›ii, consumul gospodăriilor populaÈ›iei îÈ™i va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent È™i va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025, în contextul creÈ™terii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populaÈ›iei, sub impactul majorărilor de salarii È™i transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflaÈ›iei, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În schimb, contribuÈ›ia formării brute de capital fix la avansul PIB este aÈ™teptată să scadă semnificativ în 2024-2025, în condiÈ›iile frânării puteice a creÈ™terii componentei în anul curent, succedată de o reaccelerare în 2025, dar moderată din perspectivă istorică, pe fondul utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, însă în scădere notabilă față de 2023, È™i în contextul incertitudinilor asociate situaÈ›iei È™i programelor bugetare, precum È™i evoluÈ›iilor economice din Europa È™i tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaÈ™i timp, s-a observat că evoluÈ›ia exportului net se prefigurează a fi mult mai contracÈ›ionistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuÈ›ia ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, pe fondul creÈ™terii mai pronunÈ›ate a dinamicii volumului importurilor de bunuri È™i servicii în raport cu cea a volumului exporturilor, în corelaÈ›ie cu decalajul de ritm dintre absorbÈ›ia inteă È™i cererea exteă. Drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 È™i îÈ™i va amplifica abaterea față de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflaÈ›iei, primei de risc suveran È™i, în final, a sustenabilității creÈ™terii economice, au subliniat mai mulÈ›i membri ai Consiliului.

Incertitudini È™i riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale È™i a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului, date fiind măsurile fiscale È™i bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025 în scopul poziÈ›ionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă È™i compatibilă cu noul cadru de guveanță economică al UE.

S-a convenit, totodată, că incertitudini È™i riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluÈ›iei pe termen mediu a inflaÈ›iei, generează războiul din Ucraina È™i conflictul din Orientul Mijlociu, precum È™i evoluÈ›iile economice din Europa È™i de pe plan global, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidenÈ›iat importanÈ›a atragerii È™i utilizării eficiente a unui volum cât mai mare de fonduri europene, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenÈ›iale pentru realizarea reformelor structurale necesare È™i a tranziÈ›iei energetice, dar È™i pentru contrabalansarea, cel puÈ›in parÈ›ială, a efectelor contracÈ›ioniste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menÈ›inerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării È™i menÈ›inerii stabilității preÈ›urilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creÈ™teri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanÈ›a continuării monitorizării atente a evoluÈ›iilor mediului inte È™i inteaÈ›ional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preÈ›urilor pe termen mediu, în condiÈ›ii de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiÈ›ii, Consiliul de administraÈ›ie al BNR a decis în unanimitate menÈ›inerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menÈ›inerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută È™i a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administraÈ›ie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei È™i în valută ale instituÈ›iilor de credit.