Datoria publică, 54% din PIB la finele lunii octombrie 2024

Datoria publică a României a ajuns la 54% din PIB la finele lunii octombrie 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa 931 miliarde lei, mai mare cu 14 miliarde lei mai mult față de luna precedentă. 

Nivelul de 54% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform celor mai recente date operative disponibile (comunicatul INS din 6 decembrie), respectiv 1.725,5 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria după primele nouă luni din 2024 la rezultatul economic revizuit din intervalul T4 2023 – T3 2024.

Avansul semnificativ față de valoarea comunicată pentru mijlocul anului trecut (51,1%) a fost determinată de creșterea mai importantă a datoriei în termeni nominali (70 miliarde lei) față de modificarea PIB luat ca referință la numitor, cu aproximativ 41 miliarde lei mai mare față de nivelul anterior de raportare (1.684,4 miliarde lei). 

Astfel, indicatorul îndatorării publice a crescut cu aproape trei puncte procentuale pe parcursul ultimelor patru luni, în pofida creșterii bazei de raportare. După cum anticipam, Guvernul a anunțat deja un public un program de ajustare a deficitului public, a înghețat salariile bugetarilor la nivelul lunii noiembrie și a prorogat indexarea pensiilor, fiind deja previzibilă traversarea pragului de 55% datorie publică în PIB.

Reamintim, creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut a fost de circa 119 miliarde lei (circa +18% față de 2022), cu o medie situată imediat sub cota de 10 miliarde lei lunar. După un spor de aproape 147 miliarde lei în decursul primelor zece luni ale anului electoral 2024, avansul mediu a arătat o îndatorare suplimentară lunară în creștere cu aproape 50% față de situația din 2023. 

Datoria acumulată deja la finele lunii octombrie continuă să reprezinte o problemă majoră. Reamintim că nivelul critic de 50%, ce ar fi trebuit păstrat până la finele anului, a fost depășit considerabil, în condițiile indexării salariului minim la mijlocul anului și al recalculării mai mult decât discutabile a pensiilor.

Așadar, în loc să fie puse în acord creșterea veniturilor cu avansul economic, tot mai anemic de la un an la altul (+0,8% pe primele trei trimestre din 2024), s-au antamat venituri nesustenabile prin încasările de la bugetul public, pe fondul unor dobânzi pe termen lung relativ ridicate. Care au trecut brusc pragul de 7% după primul tur al alegerilor prezidențiale și au ajuns acum la circa 7,5%, potrivit tradingeconomics.com.

Or, deși deficitul bugetar era programat inițial să ajungă la -5% din PIB, după primele unsprezece luni din 2024 s-a consemnat deja rezultatul de -7,1% din PIB. Mai mult, este aproape sigură acum și depășirea cotei de -8,6% din PIB, față de -6,94% la ultima rectificare, iar minusul din veniturile publice va trebui suplinit prin împrumuturi consistente.

Noua indexare până la 4.050 lei a salariului minim (încă +9,4%, după +12,1%, de la 3.300 lei la 3.700 lei la 1 iulie 2024, adică +22,6% ianuarie 2025/ianuarie 2024) nu ajută la echilibrarea macroeconomică și temperarea ritmului de îndatorare. Ritm care ne va trimite pe termen mediu cu obligațiile de plată DOAR PENTRU DATORIA EXTERNĂ peste cota de 3% din PIB permisă de criteriile Maastricht și ne va obliga în deceniul următor să avem excedent primar.