Cum se scuza profesorul Isarescu, acuzandu-se, pentru notele slabe ale elevilor sai la materia creditare. Problema neperformantelor trebuie rezolvata, nu fardata!

Mugur Isarescu e ca un profesor care incearca sa justifice, necredibil, notele slabe ale elevilor: am fost mai exigent cu ei decat alti profesori, de aceea au note mai slabe! Eu am dat note pe merit, note care spun adevarul despre cat stie elevul in realitate. Am vrut sa fie curatenie in clasa, sa nu existe elevi care sa se ascunda in spatele notelor, iar apoi sa pice la examene!

Cam asa a facut si astazi profesorul de economie Isarescu, dar de la pupitrul BNR, in incercarea, nu prea reusita, de a se scuza pentru notele proaste primite de elevii bancii centrale, adica bancile comerciale, la materia creditare. In acest domeniu, rata creditelor neperformante este echivalentul notei patru la scoala.

Isarescu a decis sa-si prezinte scuzele la o ora de maxima audienta, in prime time, adica in cadrul raportului privind inflatia, asadar in afara temei conferintei, fapt ce indica ingrijorarea sa in privinta ratei ridicate a creditelor neperformante din Romania, care a depasit 22% din totalul creditelor.

Situatie criticata, in ultima perioada, atat de institutiile financiare internationale, precum FMI sau BERD, dar si de agentiile de rating, de la care se asteapta o imbunatare a ratingului de tara, mai ales ca Standard&Poors inca ne mentine in categoria „junk”, nerecomandata investitorilor.

Iar un raport recent al agentiei de rating Fitch arata ca avem o performanta negativa la rata creditelor neperformante, cu peste 20%, cea mai mare dintre tarile vecine. In Bulgaria este de doar 17%, in Ungaria e 15%, in Polonia doar 6%. In 2013 am fost campioni la cresterea creditelor cu probleme, in urcare cu aproape 4 puncte procentuale, cu mult mai mult fata de Ungaria, unde cresterea a fost de sub 1 punct.

Sa vedem insa cat de bun e Isarescu la scuze:

„Cum se intampla des in viata, si nu numai la romani, si la altii, cand esti prudent si spui adevarul, ramane o cifra, care se plimba si ajunge sa se intoarca ca un bumerang in capul tau. Cifra de 22,3% pe care Romania a publicat-o in mod curent referitoare la raportul dintre creditele neperformante si totalul creditelor acordate sectorului neguvernamental, in crestere de la mai putin de 10%, a aratat si doua lucruri care de regula ar trebui sa ne faca bine, cel putin asa am crezut noi:

1. Primul lucru

Isarescu: “Primul lucru e ca am facut intr-adevar curatenie in sistemul bancar. Directia noastra de supraveghere a solicitat in numeroase randuri (bancilor), ceea ce nu este usor, sa determine care este creditul neperformant. Pentru ca vine omul (la banca) iar aceasta il reanalizeaza si-l pune sub alta forma si nu mai este neperformant, apare ca un credit nou. Asta supersimplificand. Dar trebuie sa intelegeti ca fiecare credit are o intreaga viata. Cifrele astea globale nu vin dintr-o data, ci din sute de operatiuni de verificare, evaluare etc. Faptul ca au crescut atat de mult (neperformantele) este ca directia noastra de supraveghere a fost vigilenta.

„Rata mare a neperformantelor nu e slabiciune, e tarie de caracter”

Mugur Isarescu a continuat: „Nu am vrut sa se mai intample ce am platit in anii 97-98, cand s-au ascuns credite neperformante sub diverse garantii, si am insistat sa spunem adevarul. Si asa am ajuns la 22%. Intr-adevar, noi am fost ajutati de acordurile internationale. De fiecare data, in acordurile cu institutiile internationale, si noi si ei am avut grija sa spunem ca asta inseamna vigilenta, inseamna tarie de caracter, inseamna putere, nu slabiciune in sistemul bancar. Inseamna reforme si curatenie.

Scuza cu sistemul de notare diferit nu sta in picioare

Dupa ce a venit cu scuza cu curatenia si adevarul, Isarescu a incercat sa ne abureasca si cu sistemul de notare diferit la noi decat in alte tari. Cum ar spune profesorul: baremul meu de notare e diferit, eu in loc de doua puncte, dau doar unul?!

Pai cum vine asta? Notele sunt aceleasi, peste tot, la fel ca si creditele neperformante. Definitia ratei creditului neperformant este cunoscuta: creditele cu intarzieri la rambursare mai mari de 90 de zile, definitie a FMI si care se aplica si in Romania. Iar conform statisticilor FMI, Romania este fruntasa la acest indicator.

Asa ca, profesorul Isarescu mai mult se acuza decat se scuza, volumul ridicat al neperformantelor fiind o realitate, fara a mai cauta cauzele.

FMI a spus ca BNR trebuie sa solutioneze problema neperformantelor, nu sa o fardeze

Ceea ce ar fi trebuit insa sa ne spuna Mugur Isarescu este de ce a intarziat BNR in luarea unor masuri pentru reducerea volumului de neperformante, precum modificarea legislatiei, dupa cum i s-a recomandat de FMI.

In ultimul raport al FMI, de luna trecuta, se arata ca “sistemul bancar rămâne bine capitalizat, dar autoritătile trebuie să accelereze solutionarea problemei creditelor neperformante”.

Cum incearca BNR sa solutioneze problema creditelor neperformante? Prin fardarea indicatorilor privind rata de neperformanta, asa cum a facut Isarescu?

2. Al doilea lucru

Isarescu: „Al doilea lucru este ca am folosit indicatorii cei mai stransi. Definitia unui credit neperformant, ca e la 60 de zile, ca e la 90 de zile, difera de la tara la tara, nu exista o regula internationala foarte precisa, noi le-am luat, sa zic, pe cele mai ortodoxe, cele mai stranse. De asta s-a si ajuns la cifre care, pe undeva, plimbandu-se fara explicatii, au ajuns sa ne sperie pana si pe noi. E cam mult 22%.

Si acum noi facem un efort sa aratam ce este in spatele acestei cifre. Pai daca avem definitia contabila, folosita de multe tari, cifra nu este 22%, este 12%. Avem aici diferite definitii, va spun ca toate sunt folosite pe plan international. Noi, inca o data, le-am folosit pe cele mai severe.

Si ca sa ne convinga, s-a laudat si cu provizioanele ridicate

Isarescu a mai plusat cu un argument, in incercarea de a ne convinge ca bancile noastre nu sunt mai prejos decat altele, si anume faptul ca acestea au un nivel ridicat de provizioane pentru acoperirea neperformantelor.

Isarescu: „Avem, asa cum am spus, un grad extrem de ridicat, care se duce aproape spre 100%, de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, si cu diverse filtre, dar ce nu am pus acolo! Deci in afara de garantii, banca, atunci cand a vazut ca un credit devine neperformant, si-a pus in contrapondere niste bani deoparte ca sa acopere probabila nerambursare a creditului respetiv, deci are in bilantul ei resursele de acoperire. Si uitati, pe diverse definitii, complicate altminteri, dar asta este contabilitatea bancara, nu este o contabilitate usoara, ca se merge pana spre 90% grad de acoperire.

Iar in final, ne ajuta si Autoritatea Bancara Europeana, cu noua sa definitie: expunerea neperformanta, care e mai mica decat creditele neperformante

In final, Isarescu a venit si cu argumentul Autoritatii Bancare Europene, care are o noua definitie a creditelor neperformante, mai exact expunerea neperformanta, care include si titlurile de stat, asadar e mai mica decat rata creditelor neperformante. Calculata astfel, in loc de 22% avem 17%.

Isarescu: „Iar daca luam noul indicator de analiza a calitatii activelor, conform Autoritatii Bancare Europene, si aceasta indicatie a aparut recent, legat de efortul ca la nivelul intregii Uniuni Europene sa se ajunga la aceiasi indicatori pentru a se putea face comparabilitate si pentru a se pune bazele Uniunii Bancare, in care Romania va intra. Daca vrei sa intri intr-o uniune, indicatorii trebuie sa fie unici. Si autoritatea, in corelatie cu CERS-ul european, dupa discutii mai indelungate, a hotarat sa calculeze rata expunerilor neperformante intr-o maniera unica.

Aici aveti datele, si concluzia: daca Romania, prin definitia europeana, care la partea de numitor, creditele neperformante, dar nu le raportezi numai la total credite neguvernamentale, le adaugi si pe acestea, asa cum fac toate tarile europene si cum spune si EBA, cifra nu este 22%, este 17%. Daca pornim de la 17% si incepem sa deducem si acoperirile prin provizioane si asa mai departe, se va ajunge mai jos. Ne oprim aici, pentru ca este destul tehnicism, dar am considerat ca este necesar sa facem aceste precizari.”