Cum a dat peste cap creditul in valuta controlul cererii agregat

Mugur Isarescu: “Care era marea noastra ingrijorare atunci (inainte de criza) si o repet pentru ca tin minte ca am spus-o de zeci de ori presei: ca pe masura ce noi trebuia sa reactionam cu politica monetara in combaterea inflatiei, toate eforturile noastre de control a cererii agregat erau date peste cap pentru ca cererea agregat crestea vertiginos via creditul in valuta. Acolo resursele pareau nelimitate, intr-o piata aproape virgina pentru consum, romanii voind si ei, in sens pozitiv, si frigider si calculator si televizor cu plasma si masina.”rnrn“In optiunea dintre creditul in lei si cel in valuta acesta din urma era mai ieftin iar intrarea de capital iti aprecia cursul si e greu sa te lupti cu valuri-valuri de intrari de capital, cand aveai sentimentul ca acest credit in valuta era si mai ieftin. A fost o perioada foarte grea pentru noi.” rnrnInflation targeting-ul din Romania, un light MarlborornrnMugur Isarescu: “S-a dat odata o cifra, ca am comparat 10 miliarde de euro ca sa oprim sau sa atenuam aprecierea leului, dar am declarat public, comparativ cu Polonia, ca nu suntem pentru free-floating (evolutia libera a cursului de schimb, fara interventii ale bancii centrale) intr-o perioada in care sentimentul (muudul 🙂 a fost expresia folosita de guvernator) international era complet schimbat. rnrnInainte de 2007 nu se vorbea de reglementare ci de piete libere, era altceva, alta atmosfera. N-am luat aceste decizii usor, au fost discutii aprinse: este compatibila tintirea inflatiei cu managed floating? Multi au spus nu, pentru ca si cartile despre inflation targeting erau vizate: 80% spuneau free-floating iar 20% spuneau ca se poate si altfel. Si am definit tintirea inflatiei din Romania ca fiind un light Marlboro sau un inflation targeting mai slab, ca sa-l departajam de celalalt.”rnrnCum ne-am fript cu o reglementare singulararnrnMugur Isarescu: “Am apelat si la masuri neortodoxe: n-am mai sterilizat banii din piata. Nu numai pentru ca ne aduceau pierderi enorme, pentru ca pierderile unei banci centrale sunt pana la urma deficite bugetare, nu sunt floare la ureche. Dar pentru ca sterilizand si tinand dobanzile din piata la nivelul dobanzilor noastre de politica monetara incurajam si mai mult intrarile de capital, inclusiv capitalul speculativ. rnrnDeci avem ceva contributii la lupta impotriva creditului in valuta si am avut discutii si la Banca Centrala Europeana, dar de data aceasta trebuie sa fac o marturisire.” rnrnBancile s-au dovedit mai destepte decat reglementatorul, asa incat am spus la Frankfurt: fara arbitraj de reglementarernrnMugur Isarescu: “La dezbaterea despre creditul in valuta de la Frankfurt, noi am spus un singur lucru: fara arbitraj de reglementare. Sau peste tot sau deloc. Pentru ca noi ne-am fript cu o reglementare intr-o piata care se doreste singulara, ne-am fript cu o reglementare singulara, care nu rezista. Bancile, trebuie sa o recunoastem, sunt mai destepte decat reglementatorul. Vedeti ce parere buna am despre bancile comerciale :). rnrnIn consecinta, veti vedea saptamana viitoare ca ceea ce facem noi este o bucatica din ceea ce face intreaga Europa. Este un mesaj important daca Mediafaxul poate sa-l surprinda 🙂 si sa inteleaga ca ceea ce face BNR nu mai sunt restrictii, se numesc altfel: asta este lumea in care traim.”rnrnNu suntem pentru o reglementare excesiva a sistemului bancarrnrnMugur Isarescu: “Si daca tot suntem aici, dati-mi voie sa-mi spun parerea despre aceasta disputa veche de 40 de ani: reglementare versus dereglementare. Punctul de vedere al BNR, si confirm asta in numele intregului consiliu de administratie, este ca reglementarea trebuie sa fie adecvata si comprehensiva, deci sa cuprinda o arie intreaga ca sa nu genereze arbitraj ca sa nu spun speculatii intre diversele diferentieri.” rnrn“Nu suntem pentru overregulations, o reglementare excesiva a sistemului bancar sufoca pur si simplu activitatea bancara si activitatea de intermediere financiara si mai ales inovarea si eficienta. Dar pe de alta parte o reglementare insuficienta nu poate sa fie compatibila cu activitatea bancara pentru ca activitatea bancara este o activitate cu o probabilitate mare de risc. rnrn“Dintre toate definitiile despre ce este o banca cel mai mult imi place aceasta: este o institutie care se ocupa cu activitati care incumba riscuri. Ea se uita in viitor, de aceea da credite. Dar de unde sa stie un creditor daca viitorul este bun sau rau, daca proiectul este solvabil sau nu?, pentru ca depinde de atatia factori.”rnrn“Asadar banca isi asuma niste riscuri, dar nu risca numai cu banii proprii, face risc cu banii altora si aici vorbim de riscuri sistemice. In aceste conditii, activitatea bancara trebuie sa fie reglementata. O reglementare insuficienta permite excesele, ajunge la riscuri sistemice si prabusiri financiare care pot sa fie catastrofale pentru umanitate in general.”rn