Parlamentul croat a aprobat vineri un amendament al guvernului care prevede înghețarea cursului francului pentru a le proteja pe cele circa 60.000 de persoane din această țară cu credite în moneda elvețiană, relatează AFP, citata de Agerpres.
După aprecierea monedei elvețiene din ultima săptămână, guvernul a propus un amendament la legea privind creditele de consum care fixează, pentru o perioadă de un an, cursul francului elvețian la 6,39 kuna (0,83 de euro).
În virtutea acestui amendament, costul acestei măsuri, care potrivit Băncii naționale a Croației se ridică la 52 de milioane de euro, va fi acoperit de bănci. Băncile străine controlează circa 90% din sectorul bancar croat.
Asociația Băncilor din Croația (HUB) și-a exprimat suprinderea față de o decizie a guvernului care ‘aruncă povara asupra unei singure părți’.
Joi, premierul Zoran Milanovic a indicat că guvernul său examinează ‘posibilitatea de a converti aceste credite în kuna’, moneda națională croată.
Banca națională a Croației a anunțat însă că o astfel de conversie în kuna a creditelor în franci elvețieni ar reduce cu 30% rezervele în devize ale țării.
Guvernul social-democrat al lui Zoran Milanovic întâmpină dificultăți în a scoate Croația din criza economică în care a intrat de șase ani.
Joia trecută, Banca Națională a Elveției (BNS) a luat piețele prin surprindere renunțând la rata de schimb minimă, de 1,20 franci la un euro, pe care a impus-o în septembrie 2011 pentru a lupta împotriva supraevaluării francului elvețian.
Imediat după această decizie, moneda croată s-a depreciat cu circa 17% față de francul elvețian. O asociație locală care îi reprezintă pe cei care au contractat credite în franci elvețieni, Franak, a avertizat în privința unei ‘catastrofe’ a debitorilor.
În Croația, creditele în franci elvețieni se cifrează la 23,7 miliarde de kuna (3 miliarde de euro), potrivit Băncii Naționale. Este vorba în principal de credite imobiliare și această apreciere a francului elvețian amenința să afecteze între 200.000 și 300.000 de persoane în această țară de 4,2 milioane de locuitori.
Contractele de leasing nu mai sunt titluri executorii pentru consumatori, adica pentru persoanele fizice, dar nu si pentru firme, conform unei noi legi in vigoare.Alta modificare prevede ca perioada în care o firma de leasing are dreptul să ceară rezilierea contractului din cauza neplăţii a crescut la trei luni.Este vorba de Legea nr. 83/2021 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 401 din 16 aprilie 2021.In consecinta, firmele de leasing vor trebui să ceara unei instante de judecata executarea silita a consumatorilor.
Olimpiu Balas, patronul New Business Dimensions, o firma care are ofera servicii IT pentru banci, a cumparat 63% din Banca Feroviara de la Valer Blidar, seful Astra Vagoane Calatori din... detalii
Fondul de pensii private NN Pensii, cel mai mare din Romania, a fost acuzat de Ziarul Financiar ca a investit intr-un mod pagubos banii viitorilor pensionari romani din Pilolul 2... detalii
Banca Nationala a Romaniei (BNR) dezvaluie ca nu mai putin de 17 banci sunt suspectate de a fi implicate intr-un amplu mecanism de spalare de bani negri proveniti din Rusia,... detalii