Creditul e bun daca te ajuta sa-ti cresti veniturile si sa-ti scazi cheltuielile

Provocările fiscale È™i economice ale anului 2025 trebuie să-i găsească pregătiÈ›i pe consumatori, iar administrarea finanÈ›elor personale devine un imperativ pentru cei care vor să îÈ™i păstreze confortul din prezent sau să îÈ™i È›ină sub control problemele financiare, se arata intr-un comunicat al CSALB, in care se adauga:

InvitaÈ›ii episodului 11 din #PodcasturileCSALB au analizat punctele nevralgice ale comportamentului financiar al românilor È™i au oferit soluÈ›ii pentru consumatorii care vor să îÈ™i administreze un buget personal sau vor să investească, să economisească È™i/sau să se împrumute.

Prima sursă de venit suplimentar se găseÈ™te chiar în buzunarul nostru! O găsim după ce tăiem cheltuielile care nu sunt necesare, spun specialiÈ™tii în educaÈ›ie financiară în podcastul găzduit de Centrul de SoluÈ›ionare Alteativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

În al 11-lea episod din #PodcasturileCSALB sunt invitaÈ›i Irina ChiÈ›u, analist financiar, manager Finzoom.ro È™i Adrian Căruceru, consultant finanÈ›e personale, într-o discuÈ›ie moderată de Cătălin Bălan, PR&Comunicare CSALB, ex-jualist.

PODCAST CSALB

Este al 4-lea an când în interviurile CSALB participă top managementul sistemului bancar È™i experÈ›i din domeniul juridic.

Anul acesta È™i jualiÈ™ti reputaÈ›i din domeniul economic sunt invitaÈ›i să dezbată principalele subiecte din banking, în cadrul Centrului de SoluÈ›ionare Alteativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB).

Analizăm noutățile È™i impactul lor în piaÈ›a financiar-bancară, precum È™i relaÈ›ia consumatorilor cu instituÈ›iile de credit într-un context socio-economic volatil È™i imprevizibil.

Irina Chitu:

„Construirea bugetului personal presupune 80% planificare È™i 20% cunoaÈ™terea unor instrumente financiare, precum cele de economisire sau de creditare. De exemplu, planificarea financiară pe care È™i-o face fiecare român ar trebui să plece de la bugetul de venituri È™i cheltuieli È™i să aibă strategii diferite pentru abordarea acestora.

De exemplu, veniturile trebuie diversificate, iar cheltuielile reduse. Un consumator trebuie să jongleze cu toate aceste elemente pentru a rămâne în echilibru. Din păcate, la noi în È›ară, peste 70% dintre familii se bazează pe un singur venit, iar de aici vin multe riscuri asociate cu dispariÈ›ia sau cu reducerea acestuia.

De aceea, venitul poate fi susÈ›inut prin tăierea de pe listă a cheltuielilor mărunte, neesenÈ›iale, care pot fi eliminate. Pentru asta este nevoie de o disciplină mai mare în gestionarea bugetului, precum È™i de economisire.

De exemplu, dacă realizezi că ai niÈ™te cheltuieli zilnice, precum un prânz luat la un restaurant de tip fast-food sau o cafea pentru care plăteÈ™ti 20 de lei, le poÈ›i înlocui cu mâncarea gătită acasă È™i cafeaua la termos. Vei vedea că suma economisită este considerabilă.

Pe parcursul unui an întreg poÈ›i ajunge să economiseÈ™ti valoarea a 3-4 salarii minime pe economie, doar prin ajustarea unei singure subdiviziuni de cheltuieli.

Aș vrea să contrazic un mit! Economisirea nu ține de mărimea veniturilor, ci de comportament, de o rutină a vieții zilnice.

Oamenii spun că abia le ajung banii pe care îi câÈ™tigă È™i nu mai pot economisi, dar le recomand să se uite cu atenÈ›ie la cheltuielile pe care le au. Genul acesta de comportament prevăzător are efect în toate aspectele vieÈ›ii financiare.

Tot ca să te pui la adăpost, trebuie să pui deoparte un fond de siguranță. Să ai oricând la dispoziÈ›ie, în cazul unor evenimente neaÈ™teptate, cel puÈ›in trei venituri ale familiei. Ca să nu fii nevoit să te împrumuÈ›i pentru cheltuielile legate de mâncare dacă rămâi fără job, să zicem.

Pentru că urmează un an complicat, le recomand celor care vor să contracteze un împrumut să se gândească dacă acei bani luaÈ›i de la bancă îi ajută sau nu să îÈ™i crească veniturile sau să-È™i reducă cheltuielile pe termen mediu sau lung!

De exemplu, una este să îÈ™i cumperi un telefon de ultimă generaÈ›ie pentru că acesta te ajută în jobul tău să câÈ™tigi mai bine È™i alta este să îl cumperi doar pentru că este la modă. Sau, poate cu o parte din banii împrumutaÈ›i plăteÈ™ti niÈ™te cursuri È™i certificări. Care, la fel, te ajută în carieră.

Pe de altă parte, creditul poate fi util să-È›i reduci cheltuielile. De exemplu, cu creditul îÈ›i cumperi panouri solare cu care înlocuieÈ™ti factura la curent. În concluzie, creditul este bun atunci când te ajută să te dezvolÈ›i, nu când te duci cu el în vacanță si plăteÈ™ti încă doi ani după ce vacanÈ›a s-a terminat.”

Catalin Balan:

„Partea pozitivă este că oamenii au câÈ™tigat mai bine în 2024 È™i au economisit în depozite bancare. Ceea ce înseamnă că nu au stat cu mâinile în sân în faÈ›a provocărilor viitoare. CreÈ™terile salariale anul acesta au fost de aproximativ 15%, până la un salariu mediu net de 5.242 de lei. Faptul că au câÈ™tigat mai bine i-a făcut pe mulÈ›i să economisească.

În momentul acesta în România avem în depozite peste 72 de miliarde de euro, de aproape două ori mai mult decât au împrumutat românii de la bănci.

Dar, atunci când avem venituri mai mari cheltuim mai mult. De aici È™i utilitatea unei planificări financiare pe care orice familie ar trebui să È™i-o facă. Ce îi împiedică pe oameni să facă acest lucru? Unde au cea mai mare dificultate în construirea unui buget È™i în redirecÈ›ionarea propriilor bani? ”

Adrian Caruceru:

„O primă distincÈ›ie pe care oamenii trebuie să o facă, pentru a nu mai ajunge în situaÈ›ia în care să cheltuie mai mult decât câÈ™tigă, este între dorinÈ›e È™i nevoi. De aici pleacă un prim dezechilibru în a corela veniturile cu cheltuielile.

În cursurile pe care le-am făcut am observat unele lucruri îngrijorătoare: unii oameni nu È™tiu cât câÈ™tigă, nu cunosc veniturile familiei. Ori, dacă nu È™tii de unde poeÈ™ti este destul de complicat să È™tii unde vrei să ajungi È™i cum poÈ›i direcÈ›iona, pe parcurs, resursele de care dispui.

Oamenii sunt într-un fel deconectaÈ›i de la propria situaÈ›ie financiară. De aceea, cea mai mare dificultate este până să ajungă să-È™i construiască un buget. Pentru că foarte mulÈ›i nu înÈ›eleg necesitatea unui astfel de instrument.

Sunt oameni care încearcă să îÈ™i organizeze mai bine finanÈ›ele personale, fac asta timp de câteva luni, timp în care descoperă unele lucruri care nu le plac, È™i renunță la întregul plan.

TotuÈ™i, cei care sunt perseverenÈ›i culeg È™i roadele: în privinÈ›a cheltuielilor sunt oameni care pot salva un sfert din banii cheltuiÈ›i, fără a le fi afectat nivelul de trai, doar din reducerea sau eliminarea cheltuielilor de care nu au nevoie. Trebuie să È™tie, fiecare în parte, unde se află pragul de la care nu se mai pot duce în jos cu tăierea cheltuielilor.

Veniturile, în schimb, pot fi oricât de mari, oricât te duce capul È™i puterea de muncă. Iar asta este partea optimistă a bugetului personal. Oricând poÈ›i câÈ™tiga mai mult.

Bugetul reprezintă, în esență, un instrument de economisire. Cei care pun bani deoparte fac de multe ori greÈ™eala de a-i lăsa în contul curent. Acolo nu primeÈ™ti niciodată o dobândă È™i există È™i comisioane de administrare.

Cei care vor să-È™i investească banii trebuie să È™tie că vorbim de un nivel superior al gestionării finanÈ›elor personale. Presupune mai mult decât a lăsa banii într-un depozit. AceÈ™ti consumatori trebuie să înÈ›eleagă foarte bine riscurile È™i propria toleranță la risc, pentru că în investiÈ›ie poÈ›i pierde toÈ›i banii.

Apoi să se raporteze la un orizont de timp È™i să-È™i stabilească obiectivele. Adică unde vor să ajungă È™i cât de repede. Dacă pleci de la BucureÈ™ti spre Oradea mergi direct sau ocoleÈ™ti prin Suceava?

Pensiile private, de exemplu, pot fi considerate investiÈ›ii pe termen lung, cu atât mai mult cu cât rata de înlocuire a salariului cu pensia în următorii ani poate ajunge la 30%-40%.

Adică, dacă ai un salariu de 1.000 de euro, la pensie o să primeÈ™ti doar 300-400 de euro, ceea ce reprezintă o scădere brutală pe care trebuie să o compensezi într-un fel. ”

Despre CSALB: CSALB este o entitate înfiinÈ›ată ca urmare a unei Directive europene È™i intermediază gratuit È™i în mai puÈ›in de trei luni negocierea dintre consumatori È™i bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare.

Consumatorii din orice judeÈ› al țării pot trimite cereri către Centrul de SoluÈ›ionare Alteativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator.

CSALB colaborează cu 16 conciliatori, dintre cei mai buni specialiÈ™ti în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înÈ›elegerea părÈ›ilor are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informaÈ›ii despre activitatea Centrului puteÈ›i obÈ›ine È™i la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).