Costul orar al forţei de muncă a scăzut în T1 2021 cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.
Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, s-a înregistrat o creștere de 5,56%, cea mai redusă valoare de după declanșarea pandemiei. Anterior acesteia România depășise nivelul de siguranță la acest indicator-cheie pentru economie, impus prin tabloul de bord european (maxim 12% pentru țările non-euro).
Pe fondul pandemiei, acest indicator a coborât la +10,20% în T1 2020 și a ajuns la o valoare mai apropiată de uzanțele europene de-abia acum, odată cu începerea programului de revenire și echilibrare economică. Deocamdată, în pofida avansului inflației până la o valoare medie de 3,07%, în T1 s-a păstrat o majorare în termeni reali de peste trei procente a puterii de cumpărare a salariilor.
[1]
Menţionăm că productivitatea muncii pe salariat în industrie (care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper macroeconomic) a crescut în primul trimestru al anul curent cu 7,5%. Seria statistică arată însă, după scăderile succesive din 2019 și 2020, un avans modic (+1,6%) față de nivelul consemnat în anul 2018.
[2]
În premieră după multă vreme, corelația teoretic favorabilă între cele două evoluții, majorarea salariilor și avansul productivității muncii a fost refăcută. Fapt de natură să ajute la refacerea echilibrelor macroeconomice. Din păcate, la aceasta a contribuit nu doar revenirea producției dar și reducerea numărul angajaților în industrie, cu aproape 60 de mii de persoane.
În structura pe ramuri de activitate, s-au înregistrat diferenţe semnificative la nivelul creșterilor de costuri salariale, de la aproape zece procente în sănătate, 9% în informații și comunicații și peste 8% în producţia şi furnizarea de energie, gaze, apă, până la mai puțin de 2% în activități culturale și construcții.
Sectorul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale” a coborât spre coada clasamentului, semnificativ sub media generală a creșterilor salariale, pentru a mai limita deficitul bugetului public. Afectat în continuare puternic de restricțiile impuse, sectorul HoReCa a înregistrat singura scădere (-3,37%).
[3]
În perioada care urmează, se impune păstrarea avansului salariilor în limitele necesare pentru refacerea echilibrelor macroeconomice. Inclusiv pe calea menținerii facturii totale în termeni nominali pe zona bugetară (ajunsă la 10,6% din PIB anul trecut), în așteptarea creșterii rezultatului economic pentru diminuarea ponderii în cheltuielile statului.
Nu există comentarii pentru această știre.
România s-a situat în anul 2023 la 78% din PIB-ul mediu pe locuitor al UE, nivel ajustat la paritatea puterilor de cumpărare, potrivit datelor semidefinitive publicate de INS. Acest indicator... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut cu -3,8% în noiembrie 2024 față de luna anterioară pe seria brută, însă diminuarea a fost calculată la doar -0,6% în varianta ajustată după... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele unsprezece luni din 2024 un deficit de 26,3 miliarde euro, cu o treime mai mare față de aceeași perioadă a... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) raportat la aceeași lună din anul precedent a consemnat un avans al vânzărilor de 11,1% brut, valoarea ajustată cu... detalii