Comisia Europeana ne-a reclamat la Curtea de Justitie a UE pentru ca nu am adoptat Directiva 59 privind salvarea bancilor prin bail-in

Romania si alte cinci tari europene (Polonia, Cehia, Olanda, Suedia si Luxemburg) au fost reclamate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene de catre Comisia Europeana, pentru ca nu au transpus in legislatiile nationale Directiva 59 din 2014 privind redresarea si rezolutia bancilor si firmelor de investitii (Bank Recovery and Resolution Directive – BRRD).

Drept consecinta, aceste tari ar putea sa plateasca o amenda pentru fiecare zi de intarziere in adoptarea acestei legislatii, precizeaza Comisia Europeana intr-un comunicat.

Proiectul de lege privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si firmelor de investitii, care transpune integral Directiva 59, a fost adoptat de guvern abia in sedinta din 1 iulie 2015.

Si asta dupa ce in 29 mai Comisia Europeană a a decis declanșarea procedurii de infringement împotriva României și altor 10 state membre (Franta, Italia, Olanda, Suedia, Cehia, Bulgaria, Polonia, Lituania, Luxemburg si Malta), ca in termen de doua luni să implementeze complet Directiva, care ar fi trebuit transpusa in legislatiile nationale pana la finalul anului 2014.

Legea a fost respinsa de Senat, iar acum se afla la Camera Deputatilor

Proiectul de lege a ajuns, abia doua luni mai tarziu, la 1 septembrie, la Camera Deputatilor, in calitate de prima camera sesizata, urmand ca legea finala sa fie adoptata de Senat, in calitate de camera decizionala. Termenul de adoptare a fost stabilit la 45 de zile, data la care se implineste termenul constitutional pentru dezbatere si vot final, respectiv 2 noiembrie 2015.

O saptamana mai tarziu insa, in 7 septembrie, Camera Deputatilor a decis incetarea procedurii legislative, prin desesizarea Camerei Deputatilor si inaintarea legii la Senat, parlamentarii ajungand la concluzia ca de fapt Senatul este prima camera sesizata iar Camera Deputatilor este camera decizionala.

In consecinta, proiectul a fost inregistrat in aceeasi la Senat, care l-a dezbatut si a decis sa-l respinga, in 13 octombrie, cu toate ca avea avizele comisiilor de specialitate. Voturile pentru respingere au fost 77, iar numai 2 pentru adoptare!

Motivele respingerii raman o enigma, ele nefiind dezvaluite nici in adresa prin care proiectul a fost trimis la Camera Deputatilor, care urmeaza sa-l dezbata, la randul sau.

Ce prevede legea

Conform acestei legi, Banca Nationala a Romaniei (BNR) este autoritatea de supraveghere si rezolutie care va implementa Directiva BRRD.

BNR va putea confisca, prin asa-zisa procedura de bail-in (recapitalizare interna), depozitele negarantate cu valori de peste 100.000 de euro detinute de populatie sau firme la o banca in pericol de faliment, dar nu si imprumuturile pe care ea insasi le-a acordat respectivei banci in cadrul operatiunilor tip repo, garantate cu titluri de stat. (vezi aici detalii)

Comisia Europeana a preciza ca Directiva (2014/59/EU) este un element central al Uniunii bancare, ce are ca scop consolidarea sectorului financiar-bancar european în urma crizei economice și financiare.

Directiva BRRD asigura autorităților naționale instrumentele și competențele necesare pentru a atenua și gestiona pericolul ca o banca sa intre faliment.

Obiectivul este acela ca băncile aflate pe punctul de a deveni insolvente sa poata fi restructurate fara a se folosi fondurile publice stranse de la platitorii de taxe. In schimb, actionarii si creditorii băncilor vor fi cei care vor suporta costurile salvarii unei banci, printr-un mecanism tip “bail-in”.

Cele mai multe state membre au implementat directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare până la data limită de 31 decembrie 2014.