Ce efecte a avut legea darii in plata din Spania si care sunt recomandarile Parlamentului European si Comisiei Europene

Autor: Bancherul.ro
2016-02-02 17:12

Inițiatorul proiectului de lege a dării în plată, deputatul PNL Daniel Zamfir, respinge ideea ca in noua forma a legii sa fie introduse plafoane și criterii, dupa modelul din Spania. Aceasta pentru că, spune el, legislația dării în plată din Spania nu poate servi ca model, întrucât ”a devenit total inaplicabilă din cauza plafoanelor și criteriilor restrictive”.

Mai mult, adauga Zamfir, ”Parlamentul European a adoptat o rezoluție în 8 octombrie 2015 prin care critică legea spaniola și cere Comisiei Europene să modifice Directiva și să introducă darea în plata obligatorie în toate țările membre”.

Sa vedem insa care este adevarul:

1. Este legea dării în plata din Spania inaplicabilă?

Răspunsul la această întrebare îl pot oferi datele statistice. Potrivit comunicatului de presă din 23 octombrie 2015 al Ministerului Economiei și Competivității din Spania (www.mineco.gob.es), în cei trei ani de la aplicarea Codului de Bune Practici (parte esențială din legislația spaniolă privind darea în plată), 23.640 de familii au obținut rezolvarea solicitărilor lor pentru ușurarea datoriei ipotecare - dintre care 18.602 au beneficiat de restructurarea ipotecii și doar 5.014 au ajuns la darea în plată, dintr-un total de 50.852 de familii cu risc de excludere socială.

Restul cererilor fie nu au intrat în sfera de aplicare, fie nu au îndeplinit cerințele sau nu au transmis documentația necesară.

Dupa aplicarea Codului de Bune Practici prevăzut de legislația spaniolă, la care au aderat voluntar practic toate instituțiile cu activitate de creditare ipotecară din Spania, Fondul Social de Locuințe (un mecanism dedicat acestui gen de situații) a adjudecat 4.000 de locuințe și au fost suspendate 17.551 de executări silite.

Datele statistice arată deci că prevederile legale privind darea în plată sunt aplicabile și au fost aplicate, cu rezultate benefice pentru debitorii spanioli.

Darea in plata - ultima etapa dintre masurile de facilitare a rambursarii creditelor

O precizare importantă: prevederile legale din Spania obligă ca măsurile de ajutorare a debitorilor ipotecari să se ia în mod gradual, darea în plată fiind ultima etapă (după restructurarea creditelor, reduceri de datorie, reduceri de dobânzi de întârziere etc.).

Guvernul spaniol a lărgit în două ocazii sfera de aplicare, atât a Codului de Bune Practici (Codul), cât și a Fondului pentru Locuințe Sociale, pentru a include un număr mai mare de familii.

Codul din 2012 a fost amplificat prin Legea din 2013 privind măsuri pentru întărirea protecției debitorilor ipotecari, restructurarea datoriei și locuințe sociale. Sfera sa de aplicare a fost extinsă, din nou, în februarie 2015 prin Decretul–Lege Regal privind mecanismul pentru a doua oportunitate, reducerea sarcinii financiare și alte măsuri de ordin social.

Chestiunea protectiei sociale

O observație esențială: Criticii legislației din Spania omit că aceasta prevede explicit o protecție suplimentară.

Familiile care, urmare dării în plată, își pierd locuințele pot rămâne în acestea pentru o perioadă de doi ani, cu plata unei chirii reduse.

Inițiatorii proiectului român de lege susțin că doresc să rezolve probleme sociale. Dacă e așa, ar putea sa lupte și pentru introducerea în proiectul lor a unor prevederi legate de locuințe sociale, pentru a oferi protecție reală familiilor care vor rămâne fără casă, afectate de datoria ipotecară.

Cere Parlamentul European introducerea dării în plată in mod obligatoriu în toate țările membre?

Parlamentul European nu cere așa ceva. Rezoluția intitulată “Legislația ipotecară și instrumentele financiare riscante în UE: cazul Spaniei (bazată pe petițiile primite)” (2015/2740(RSP)) solicită doar urmatoarele legat de darea în plata la nivel european:

”6. Cheamă Comisia să împărtășească cele mai bune practici privind aplicarea în anumite state membre a “datio in solutum” (darea în plata) și să evalueze impactul său asupra consumatorilor și firmelor“.

Asadar, nici vorbă de implementarea obligatorie a dării în plată în statele membre. De asemenea, Comisiei Europene i se cere să evalueze impactul acestei măsuri, nu numai asupra consumatorilor, ci și asupra firmelor. Un fapt normal în practica acestei instituții, reglementările sale fiind precedate de studii de impact.

Rezultă o întrebare importantă: Există astfel de evaluari de impact în România, și dacă da, cât de serios sunt luate în seamă?

Ce a răspuns Comisarul European privitor la necesitatea unor noi măsuri de reglementare în UE a creditului ipotecar, de exemplu introducerea posibilității dării în plată?

Rezoluția Parlamentului European și dezbaterea ce a precedat adoptarea acesteia și-au avut originea în petițiile primite de instituția europeană începând cu 2011, ce s-au referit la practici abuzive în sectorul ipotecar spaniol și la lipsa de protecție a debitorilor, precum și la fraude legate de vânzarea de instrumente financiare riscante către consumatori.

La dezbaterea rezoluției a fost de față Vera Jourova, Comisar European pentru Justiție, Consumatori și Egalitatea de Gen, pentru a răspunde întrebărilor Parlamentului European (PE).

La punctul 4 al întrebărilor PE către Comisia Europeană se regăsește următorul text: “In opinia Comisiei, sunt aceste aspecte abordate intr-un mod suficient de detaliat in Directiva privind contractele de credit pentru proprietati rezidentiale (CAARRP), in directiva MIFID II revizuita si in Regulamentul privind PRIIP? In caz contrar, poate Comisia sa precizeze daca sunt necesare masuri suplimentare la nivelul UE, cum ar fi, spre exemplu, introducerea principiului datio in solutum? “

Răspunsul doamnei Vera Jurova (din 8 octombrie 2015!) a fost următorul:

“În ceea ce privește dacă trebuie luate măsuri suplimentare la nivelul UE pentru a permite proceduri de soluționare a datoriilor: la acest moment procedurile de soluționare a datoriilor sunt tratate la nivel național, dar unele jurisdicții deja oferă posibilitatea pentru debitorii care nu pot rambursa împrumuturile lor ipotecare să fie eliberați pe deplin de datoria în curs prin transmiterea proprietății lor ipotecate către creditor. Acesta este exact cazul din Spania, în anumite condiții. Directiva privind Creditul Ipotecar nu împiedică ca o asemenea procedură să rămână în vigoare sau să fie introdusă la nivel național.”

Concluzii

Inițiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Daniel Zamfir, declară că rezoluția PE din 8 octombrie 2015 cere modificarea Directivei privind Creditele Ipotecare 17/2014 a UE și introducerea dării în plată în mod obligatoriu în statele membre.

Dar in textul rezoluției menționate nu se regăsesc asemenea prevederi.

Mai mult, reprezentantul Comisiei Europene la dezbaterea rezoluției evită să se pronunțe in favoarea introducerii dării în plată în mod obligatoriu la nivelul UE, ca măsură suplimentară, mărginindu-se doar la a afirma că Directiva privind Creditele Ipotecare (cu termen de transpunere în legislația statelor membre martie 2016) nu împiedică a se face aceasta la nivel național.

Faptul că o instituție europeană, în speță Comisia Europeană, are ezitari în privința introducerii obligativitatii dării în plată la nivel european ar trebui luat serios in seama.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2709

Comentarii

maximus 33
Logica elementara
Toate discutiile despre dare in plata ocolesc un singur aspect fundamental: prin darea in plata banca primeste garantia pe care a solicitat-o si a considerat-o suficienta când a acordat creditul. Nu inprumutatul a stabilit valoarea garantiei , nu el a considerat -o suficienta si acoperitoare pentru situatia in care el nu va plati creditul. Scopul garantiei este tocmai acela de a acoperi suma datorata bancii daca clientul nu plateste, altfel ar fi fost credit fara garantie. In concluzie, bancile incearca sa-si ascunda un management defectuos (ca sa nu pomenim de scopuri nu tocmai ortodoxe in acordarea creditelor, vezi cota de piata bonusuri etc) sub marota destabilizarii sistemului bancar. Daca acest lucru s-ar produce, ar fi rezultatul modului in care chiar ele au actionat pe piata. In opinia mea toata povestea cu prima casa, cresterea avansului etc este un santaj ordinar pe care bancile il fac la adresa statului (legislativului) spre a transmite pe umerii debitorilor povara unui management catastrofal. Statul ar trebui sa reziste, inca avem CEC si Eximbank care ar trebui obligate de actionarul majoritar sa acorde credite prima casa in conditiile de pana acum. Astfel piata ii va elimina de la sine din ecuatie pe membrii cartelului creat in jurul lui Reifeissen si al tupeistului sau presedinte. Aceata ar trebui sa fie pozitia BNR si s-a dovedit ca in alte state (vezi Polonia Croatia sau Ungaria) banca nationala nu este "membru" al cartelului bancilor ci are chiar curajul sa sustina masuri de protectie a populatiei in fata abuzurilor acestor organizatii

silviu
legea darea in plata are numai avantaje......va rog sa ma contrazice-ti
Stimata redactie tin sa va aduc la cunostinta ca nu exista dezavantaje la aceasta lege indiferent din ce perspectiva privesti aceasta lege... si am sa va aduc foarte multe argumente in acest sens,sunt numai avantaje pentru o Romanie normala: Legea DIP, va avantaja si pe viitorii cumparatori de apartamente - Pretul imobiliarelor va fi stabil, nu va mai fluctua. (exemplu Statele Unite, Texas chiar, ev. raportat la venit mediu ) - Vei putea cumpara apartament (casa). cu linistea sufleteasca ca daca cumva patesti ceva job, se schimba planurile in viata etc., poti da casa simplu si nu vei ramane cu datorii. - Pretul va fi in sfarsit unul real, al pietei, nu umflat in urma creditelor. - Pt. cei cu creditele existente - vor putea renogocia dobanda cu banca, urmand sa plateasca o rata corecta. - Cei care chiar nu mai pot plati din diferite motive - medicale, somaj, etc. - vor putea intra intr-o insolventa simplifica si rapida, si, dupa vor ceda casa (pierzad si avansul si ratele platite timp de 8 ani bancii, vor putea incepe o noua viata, fara datorii. - pentru o creditare responsabila. - Avansul - in prezent la 25% nu va creste pentru persoanele cu un bun istoric, bancile fiind interesate sa le dea credit. In cazul unei usoare scaderi a preturilor apartamentelor - cumparatorii vor fi avantajati Toate acestea sunt motive pentru care Legea DiP este buna pentru oameni. Si nu este dorita de bancheri si dezvoltatorii si rechinii imobiliari - pentru ca le-ar manca din profituri.

Andrei I
Articol excelent
Primul articol care pune punctele pe i. Informatia era accesibila oricui, dar nimeni n-a facut nici cel mai mic efort sa vada despre ce este vorba in propozitie. Si in ceea ce priveste legea spaniola, si in ceea ce priveste Directiva 17, atat de invocata de Zamfir. Astea sunt facts, not fiction. Asta e jurnalism obiectiv, bazat pe informatii si nu pe opinii.



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook