Care sunt problemele absorbtiei fondurilor europene din perspectiva unei banci: UniCredit Tiriac Bank

Rata absorbtiei fondurilor europene de 13,2% in iunie 2011 (este vorba de absorbtia fondurilor pe instrumente structurale, ce nu cuprinde agricultura si pescuitul) este o rata mica in comparatie cu celelalte state membre dar e bine de mentionat ca fata de iunie 2010 aproape s-a triplat, atunci fiind sub 5% si de 8,6% la finalul lui 2010, a declarat luni intr-o conferinta de presa Marius Radu (foto), specialist in fonduri europene la UniCredit Tiriac Bank. rnrn(VEZI Prezentarea privind absorbtia fondurilor europene in documentul atasat)rnrnAstfel, de la un volum de un miliard in iunie 2010 s-a ajuns acum la 2,5 miliarde euro. Sumele reprezinta atat prefinantarile obtinute cat si decontarile, adica rambursarile efective.rnrnDaca se mentine aceasta tendinta, putem avea rezultate mult mai bune pe viitor, ce nu ne vor mai plasa la coada clasamentului european.rnrnChiar daca suntem intarziati, suntem intr-o tendinta ascendenta sustinuta si speram ca aceasta sa se mentina.rnrnCand vorbim de fonduri europene, este vorba pe de o parte de trei instrumente structurale cu 7 programe (competitivitate, resurse umane, programul regional, mediu, transport, asistenta tehnica, capacitate administrativa) iar pe de alta parte exista un fond european destinat agriculturii cu un singur program: PNDR.rnrnIn cazul fondurilor europene destinate agriculturii – Programului national de dezvoltare rurala (PNDR), nu are crestere spectaculoasa fata de septembrie 2010 de cand se publica rezultatele pentru ca a pornit mai bine, existand experienta SAPARD, astfel ca s-au absorbit bani inca din primii ani de derulare, 2008-2009, depasind astfel un grad de absorbtie de 25% in iunie 2011. Deci un sfert din fondurile alocate pentru agricultura au fost deja absorbite.rnrnDe ce a crescut absorbtia fondurilor europenernrnExista si o explicatie pentru triplarea ratei de absorbtie a fondurilor europene in ultimul an: in iunie 2010 s-a adoptat o hotarare de guvern 606 care a permis ca pe instrumente structurale sa se poata aduce in garantie activele din proiect (echipamente, constructiile din proiect).rnrnUn alt factor de crestere a absorbtie fondurilor a fost colaborarea cu institutiile de garantare (FNGCIMM, FGCR si EximBank). Pentru clientii ce nu aveau suficiente garantii, cele trei institutii ofera garantii pana la nivelul de 80% din valoarea facilitatilor iar pentru beneficiarii publici, FGCR aproba chiar si garantii de 100% din valoarea facilitatilor.rnrnComisioanele pentru acordarea garantiilor depind de ratingul firmei, de soliditatea financiara a acesteia si variaza intre 2% si 3% din valoarea garantiei, existand si comisioane mai mici pentru unii beneficiari.rnrnAsadar prin aceste institutii de garantare plus adoptarea HG 606 problema garantarii in creditarea proiectelor europene s-a rezolvat.rnrnDe ce avem grad mic de absorbtie: statul nu plateste la timprnrnAutoritatile au estimat la inceputul anului sa ajunga la o rata de absorbtie de 25% la instrumentele structurale pana la finalul lui 2011.rnrnNu este un procent foarte optimist daca cererile de rambursare pe care le depun beneficiarii sunt verificate in timp util si decontate in 90 de zile.rnrnO problema cu care inca ne confruntam este intarzierea in rambursarea cererilor depuse de beneficiari pentru a-si primi banii investiti. Daca s-ar respecta termenul de 90 de zile pe toate programele de finatare sunt sanse sa ajungem la dublarea gradului de absorbrie de la 13% la 25%, pentru ca in momentul de fata sunt foarte multe proiecte in implementare, in care s-au platit deja echipamente sau constructii si atunci merg cu cererile de rambursare la autoritati. Daca acestea nu sunt rambursate in timp util si mai sunt 5 luni pana la finalul anului, riscam ca rata de absorbtie la finalul lui 2011 sa nu depaseasca 20% pe instrumente structurale.rnrnDaca autoritatile intarzie platile, atunci apar probleme pentru ca proiectul nu se poate implementa la timp, chiar daca banca nu percepe dobanda penalizatoare in cazul creditului punte, nefiind vina proiectului.rnrnIn ultima perioada nu mai sunt intarzieri mari, dar au fost cazuri si de intarzieri de 8 luni. Inchipuiti-va ca daca respectivul proiect prevedea achizitia unui echipament pentru productie, e foarte dificil sa porneasca respectiva afacere.rnrnLa sfarsitul lui 2011 suntem presati sa consumam fondurile europene sau ramanem fara elernrnMai exista si regula n+3, n+2: banii care sunt acordati de Uniunea Europeana sunt alocati pe fiecare an si daca nu sunt absorbiti in cel mult trei ani, respectiv doi ani incepand din 2011, risca sa fie pierduti si atunci va fi o presiune foarte mare ca banii sa fie absorbiti pana la nivel de decembrie in fiecare an, pe alocari care au fost in urma cu doi sau trei ani.rnrnDe aceea, cu siguranta ca la finalul lui 2011 si in 2012 se va manifesta aceasta presiune. Ne asteptam ca luni foarte importante de decontare, de rambursare a cheltuielilor sa fie octombrie-decembrie 2011 ca sa se ridice aceasta rata de absorbtie, pentru a se consuma ceea ce s-a alocat Romaniei in 2008, sub regula n+3.rnrnIar pe ultima perioada a programarii va fi regula n+2 de aceea fondurile, chiar daca sunt pe perioada 2007-2013, pot fi absorbite pana in 2015, dar cu conditia sa se respecte plafonul pe fiecare an. De exemplu, fondurile din 2010 trebuie absorbite pana in 2013, iar cele din 2013 se pot absorbi doar pana in 2015.rnrnCalitatea proiectelor depinde de numarul lor si de scrisoarea de confortrnrnSi viabilitatea proiectelor e o problema, mai exact cat de bune sunt proiectele. Cu cat ai mai multe proiecte depuse ai mai multe sanse ca la final cand aprobi sa ai proiecte de calitate mai buna.rnrnLa depunerea proiectelor se solicita scrisoare de confort eliberata de banca. Avantajul este ca in momentul in care vii la banca, in momentul depunerii proiectului sunt sanse mult mai mari ca acel proiect sa fie viabil, finantabil, decat cum se intampla inainte cand veneau la banca dupa ce era proiectul aprobat. Intreprinzatorul stie de la inceput cum sa-si dimensioneze valoarea proiectului, aceasta fiind una dintre principalele probleme de pana acum. Aceasta schimbare va creste calitatea, iar daca si cererile de rambursare vor fi decontate la timp atunci absorbtia va fi pe masura.rnrnDeci viabilitatea proiectului si decontarea la timp a cererilor de rambursare sunt cele doua elemente-cheie in privinta absorbtia fondurilor europene.rnrnSectorul privat absoarbe mai mult decat cel publicrnrnDoar in jur de 25% din fondurile europene sunt destinate sectorului privat, restul fiind pentru sectorul public.rnrnDe aceea cand ne uitam la rata de absorbtie, putem spune ca sectorul privat s-a miscat cat de cat, contributia lui fiind foarte importanta. Datele defalcate privind absorbria sectorului privat si cel pubic nu sunt insa defalcate pentru a vedea situatia.rnrnDe ce absorbtia sectorului public e mai redusa: abia acum s-au terminat licitatiile pentru ca in cazul autoritatilor publice se face o procedura, nesimplificata, de achizitii publice, unde s-a intarziat mult din cauza contestatiilor.rnrnE randul autoritatilor publice la finantari pentru proiecte europenernrnAbia acum intram intr-o normalitate, dupa intarzieri chiar de 12 luni cu aceasta procedura de achizitii, am vazut cazuri in care s-a intarziat chiar mai mult intre licitatie si atribuirea contractului.rnrnAsa incat abia acum vin sa solicite finantare, deci cele mai multe autoritati publice sunt in perioada in care cauta finantare la banci pentru implementarea proiectului. Este deci si pentru noi un sector la care ne uitam foarte atent, pentru ca au venit foarte multe solicitari. Daca pana acum, peste 90% dintre solicitari au venit de la sectorul privat, incet-incet vin si autoritatile publice.rnrnrn