Bursa in dizgratie, depozitele bancare si titlurile de stat revin in atentie

Criza financiarã mondialã si problemele economiei românesti, mai precis fluctuatiile cursului de schimb, deficitul extern mare si inflatia produc efecte puternice în sectorul financiar românesc. Analistii, presa si autoritãtile încep sã o recunoascã, desi cu jumãtate de gurã. Realitatea nu se poate nega însã, iar ea este cruntã: Bursa a pierdut în primele douã luni ale anului nu mai putin de 26 de procente, dupã ce pe tot parcursul anului trecut a reusit sã câstige numai 22%. Cu alte cuvinte, cei care detin actiuni la Bursã au pierdut în numai douã luni tot ce au câstigat într-un an. rnrnVorbim, fireste, de medie, mai precis de indicele BET a celor mai lichide actiuni la Bursã, care sunt însã si cele mai tranzactionate, asa încât nu suntem departe de adevãr. Dacã ne uitãm la toate actiunile Bursei, adicã indicele compozit, tabloul nu este chiar asa de negru: o scãdere de 24% de la începutul anului, fatã de un câstig de 33% pe întreg anul 2007. Dacã pânã acum fluctuatiile Bursei nu au fost atât de mari, iar investitorii în actiuni nu avea prea mari emotii, având aproape asigurat un câstig anual de 3-4 ori mai mare decât un depozit bancar sau un titlu de stat, perceptia începe sã se schimbe. rnrnCresterea puternicã a inflatiei a dus la majorarea dobânzilor, acestea apropiindu-se de 10% pe an în ultima perioadã. Ceea ce nu e de aruncat, în conditiile în care pe Bursã ai pierderi în ultimele douã luni. Bãncile speculeazã momentul prielnic si lanseazã, pe bandã rulantã, promotii la produsele de economisire. Mai ales cã si pe piata bancarã ne apropiem de o nouã erã, aceea în care lacul lichiditãtii începe sã sece iar bãncile vor ajunge sã se împrumute la BNR pentru a acorda credite. Deja statisticile BNR indicã un decalaj negativ între depozite si credite, în favoarea ultimelor, iar guvernatorul Mugur Isãrescu a anuntat, la ultima conferintã de presã, cã BNR se pregãteste sã scape de statutul de debitor pe piata bancarã, pentru a putea controla mai bine politica monetarã. rnrnªi alte instrumente financiare cu câstiguri sigure, precum obligatiunile si titlurile de stat câstigã teren în aceste momente, devenind preferate inclusiv de cãtre fondurile mutuale, care se vãd, la rândul lor, mai mult pe pierdere decât pe câstig, pentru cã s-au concentrat, în ultima perioadã, pe actiunile bursiere. Dacã ne gândim cã firmele de asigurãri si fondurile de pensii urmeazã sã investeascã masiv în diverse instrumente financiare, în goana dupã profituri mai degrabã sigure decât mari, atunci s-ar putea sã asistãm în curând la reasezãri de pozitii pe piata financiarã.