BNR raspunde acuzatiilor lui Corneliu Vadim Tudor

Precizãri de la BNR: În repetate rânduri, Partidul România Mare a adus si continuã sã aducã acuzatii publice Bãncii Nationale, cu privire la modul sfidãtor în care ar cheltui fonduri bugetare. Inclusiv pentru „salarii bugetare”. Rãspundem, punct cu punct, acuzatiilor formulate împotriva BNR.rnrn1) „La sfârsitul anului 2007, Banca Nationalã a României a raportat o pierdere de 2 miliarde de euro, fãrã ca vreo persoanã sã rãspundã pentru aceastã gaurã neagrã”.rn Rãspuns: La sfârsitul anului 2007, BNR nu a raportat nici un fel de pierdere. Dimpotrivã, a raportat un profit de 458,5 milioane lei noi. rnrn2) „Noi cerem de luni de zile Bãncii Nationale sã ni se spunã (…) care este salariul soferului guvernatorului. Este mai mare decât al presedintelui României”. rn Rãspuns: La BNR nu se plãtesc „salarii bugetare”. În privinta salariilor soferilor din BNR – indiferent unde îsi fac serviciul, la guvernator, la viceguvernatori sau în activitatea curentã, inclusiv la transportul valorilor – precizãm cã nu sunt mai mari decât salariile soferilor din alte institutii centrale. Nici un salariu lunar al vreunui sofer din BNR nu depãseste 1500 – 1600 de lei. De la acest nivel si pânã la salariul presedintelui României mai e mult. ªi, mai ales, nu justificã în niciun fel interogatia din discursul rostit la reuniunea de la Cotroceni, la 1 iulie 2008, de cãtre presedintele PRM: „Mãi fratilor, în ce tarã din lume un sofer câstigã mai mult decât seful statului?” rn3) „Prin denominarea leului, anulându-se patru zerouri, Mugur Isãrescu (…) a urmãrit inducerea în eroare a populatiei, care sesizeazã mai greu amploarea cresterii preturilor”. rn Rãspuns: Denominarea leului, în baza unei legi speciale votate de Parlamentul României, pentru ca moneda noastrã sã fie în rând cu monedele europene, nu a adus inflatie, ci a determinat calmarea inflatiei. Amintim cã legea în cauzã a fost votatã în felul urmãtor: Senat – 82 voturi pentru; niciun vot contra si 6 abtineri; la Camera Deputatilor – 214 voturi pentru, nici un vot împotrivã si nicio abtinere. Prin urmare, Legea Denominãrii a fost votatã si de Partidul România Mare. În procesul denominãrii, toti comerciantii au fost obligati sã-si afiseze preturile atât în lei vechi, cât si în lei noi, între 1 martie 2005 si 30 iunie 2006. Multi comercianti au continuat dublul afisaj si dupã 30 iunie 2006. Asa cã fiecare consumator a avut posibilitatea sã compare preturile. Precizãm cã rata inflatiei n-o calculeazã si n-o comunicã BNR. Toate datele privind inflatia sunt calculate si comunicate de Institutul National de Statisticã. Seriile de date statistice au fost aduse la zi de cãtre INS, în termeni comparabili, prin împãrtire la 10.000. Rata inflatiei este însã exprimatã în procente si nu în unitãti monetare. Prin urmare, populatia nu are cum sã se încurce între preturile în lei vechi, de dinainte de 1 ianuarie 2007, si cele în lei noi de acum.rnrn4) „Emiterea bancnotelor noi s-a efectuat în Cehia, printr-o firmã controlatã de familia Isãrescu”. rn Rãspuns: Bancnotele noi nu au fost si nu sunt fãcute în Cehia, ci în România si într-o altã tarã europeanã. De altfel, a fost organizatã o licitatie, la care au participat toti marii furnizori europeni. Familia guvernatorului nu a avut si nu are niciun fel de legãturi cu vreo fabricã de bancnote. ªi nici cu intermediari în acest domeniu.rnrn5) „Solicitãm ca domnul guvernator al BNR sã facã publicã suma plãtitã de România pentru emisiunea de bancnote, dupã denominare”. rn Rãspuns: Datele privind emisiunea monetarã constituie secret de stat si sunt clasificate. Evidentele contabile ne aratã însã cã aceste sume se situeazã sub nivelul costurilor pe care le-ar fi presupus, pânã în prezent, emisiunile monetare dacã nu s-ar fi fãcut denominarea. rnrn6) „Ar fi interesant sã se precizeze cine a aprobat cheltuirea acestor sume de bani”.rn Rãspuns: Banca Nationalã nu este institutie bugetarã. În consecintã, niciun singur leu cheltuit de BNR – fie pentru salarii, fie pentru alte activitãti – nu vine de la bugetul statului. ªi nicio cheltuialã nu este suportatã de contribuabili. BNR are buget propriu de venituri si cheltuieli, pe care – asa cum prevede legea si cum este practica în toate bãncile centrale din Uniunea Europeanã – îl aprobã Consiliul de Administratie. La Banca Nationalã, cheltuielile sunt fãcute în limitele acestei aprobãri si în conformitate cu legile tãrii. În raportul anual al BNR, care este înaintat Parlamentului si dat publicitãtii, sunt prevãzute toate sumele cheltuite si destinatiile lor.rnrn7) „Noi solicitãm domnului guvernator al BNR sã informeze opinia publicã cu privire la rezerva de aur avutã de România în decembrie 1990 si cât reprezintã aceasta în prezent, precum si locurile unde este depozitatã”. rn Rãspuns: La 1 ianuarie 1990, în stocul de aur monetar erau înregistrate 65,7 tone. În prezent, stocul de aur înregistreazã 103,5 tone. Din acest stoc, 61,2 tone sunt pãstrate la bãnci internationale, în conditii de sigurantã maximã, similare cu cele asigurate aurului altor bãnci centrale. BNR a informat de fiecare datã autoritãtile statului, inclusiv Parlamentul României, cu privire la operatiunile de activare a rezervelor de aur. Totodatã, datele privind administrarea rezervelor de valute si de aur au fost prezentate în rapoartele anuale.rnrnrnDepartamentul Comunicare al BNRrn