BNR nu mai cumpara titluri de stat, un indiciu pentru disparitia deficitului de lichiditati

Banca Nationala a Romanei (BNR) nu a mai cumparat de pe piata secundara titluri de stat in luna septembrie, dupa ce timp de cinci luni, in perioada aprilie-august, a achizitionat titluri in valoare de aproape 5,3 miliarde lei, cu scopul de a combate deficitul de lichiditati cauzat de criza COVID-19.

Si volumul operatiunilor repo s-a diminuat semnificativ in septembrie, la 839 milioane lei, de la 4 miliarde lei in luna precedenta, ceea ce inseamna ca nici bancile nu se mai confrunta cu un deficit de lichiditati.

Decizia de a cumpara titluri de stat de pe piata secundara, in paralel cu furnizarea de lichiditati bancilor, prin operatiuni repo, a fost adoptata de BNR in 20 martie, cand banca nationala a redus si dobanda de politica monetara cu o jumatate de punct, la 2%, pentru a combate criza coronavirusului.

Achizitia de titluri de stat din piata secundara a fost interpretata de analisti ca fiind o masura de relaxare cantitativa (quantitative easing – qe), o premiera pentru BNR, insa guvernatorul Mugur Isarescu a respins aceasta idee, argumentand ca a fost luata doar dupa ce BNR a devenit creditor net al sistemului bancar, asadar a fost un mijloc suplimentar de furnizare de lichiditati in piata secundara.

“Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă națională de pe piața secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, aș dori să subliniez că BNR a hotărât să demareze achizițiile de pe piața secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziției acesteia pe piață, mai precis după ce din poziția de debitor net BNR a devenit creditor net în relația cu băncile comerciale. Din această perspectivă, în deplină concordanță cu statutul BNR de împrumutător de ultimă instanță, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidității sistemului financiar la nivelul adecvat și nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativă”, a declarat Isarescu. (vezi aici detalii)

In sedinta din 5 august, cand a decis scaderea dobanzii cu un sfert de punct, la 1,5%, conducerea BNR remarca diminuarea deficitului de lichiditate si implicit nivelul dobanzilor:

“Referitor la condițiile financiare, membrii Consiliului au remarcat că acestea au continuat să se amelioreze, sub impulsul noii reduceri a ratei dobânzii de politică monetară și în condițiile lichidității semnificative furnizate de BNR prin operațiuni repo efectuate pe baze bilaterale și prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piața monetară. Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au consolidat scăderea și apoi nivelurile mai joase astfel atinse, un parcurs relativ similar caracterizând și randamentele titlurilor de stat pe termen mai lung. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendință evidentă de scădere în trimestrul II, în timp ce descreșterea ratei medii a dobânzii la depozitele noi la termen a fost relativ minoră – cu impact favorabil asupra atractivității depozitelor în lei – ecartul dintre ele reducându-se astfel considerabil. Au fost reliefate și decalajele temporale mari de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară, mai ales în contextul IRCC, care a scăzut doar marginal la începutul trimestrului III.”