BNR intareste politica monetara, dar nu prin majorarea dobanzii de referinta, ci printr-o seceta de lichiditati si cresterea dobanzilor la depozite

In zona euro, inflatia a crescut la 1,7%, dar Banca Centrala Europeana tine in continuare dobanda la 0%. In Ungaria, inflatia a urcat la 3,9%, dar dobanda de referinta a ramas la 0,9%. Asa ca de ce sa crestem noi dobanda mai mult de 2,5%, desi inflatia a ajuns la 4,1%?

Acesta a fost principalul argument invocat astazi de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, pentru justificarea deciziei bancii nationale de a lasa dobanda de referinta la locul ei, o miscare anticipata, de altfel, de analisti.

Un diferential prea mare intre dobanda din Romania si cele din alte tari ar fi in dezavantajul nostru, pentru ca ar putea atrage prea multe capitaluri speculative, care ar determina o apreciere nesustenabila a leului fata de alte valute, desi aceasta ar putea ajuta, pe de alta parte, la scaderea inflatiei.

Desi dobanda de referinta nu creste, politica monetara va fi inasprita in continuare, a declarat guvernatorul Isarescu, printr-un control mai strict al lichiditatii din piata bancara, adica mentinerea unui deficitit de lichiditate care determina cresterea dobanzilor din piata interbancara, inclusiv a indicilor de referinta pentru credite, o masura anuntata de banca centrala in precedenta sedinta, din 2 aprilie.

Inasprirea politicii monetare este necesara pentru a combate inflatia, care a crescut la 4% in martie si 4,1% in aprilie, cu un punct peste prognoza BNR si cu o jumatate de punct mai ridicata decat limita de sus (3,5%) a tintei de inflatie a bancii nationale, care este 2,5% pe an.

Cresterea preturilor ar putea fi stimulate in continuare de majorarea salariilor si de avansul consumului, in conditiile unei cresteri surprinzatoare a PIB-ului cu 5% in primul trimestru.

BNR a avertizat astazi ca inflatia va ramane mai sus de 3,5% pana la sfarsitul anului, iar anul urmator va scadea in intervalul 2,5%-3,5%. Analistii prognozeaza o inflatie de 3,8% la finalul acestui an, peste tinta BNR.

Numai ca BNR nu a reusit sa fie foarte eficienta in acest control strict al lichiditatii, astfel ca deficitul din aprilie s-a transformat in surplus la inceputul acestei luni, determinand scaderea dobanzilor, din motive obiective, spune guvernatorul, dupa ce Ministerul Finantelor a rascumparat un volum mare de obligatiuni, in valoare de aproape 9 miliarde lei.

Totusi, Mugur Isarescu a precizat ca deficitul de lichiditate si-a facut deja efectele, prin scaderea creditarii.

Pe viitor, insa, a avertizat guvernatorul, BNR ar putea sa pastreze constant deficitul de lichiditate, subliniind insa ca nu va permite ca dobanzile sa depaseasca pragul de 3,5%, care reprezinta rata Lombard la care bancile pot obtine imprumuturi de urgenta de la BNR.

De asemenea, BNR ar putea sa-si diversifice gama de operatiuni de piata monetara pe care le are la dispozitie pentru drenarea excesului de lichiditati, in afara atragerii de depozite, si anume emiterea de certificate de depozit, operatiuni reverse repo, vanzarea de active eligibile pentru tranzactionare sau swap valutar.

Guvernatorul Isarescu a innoit si mesajul adresat bancilor de a majora dobanzile la depozite, citand un articol din presa care remarca ca bancile nu i-au ascultat sfatul din urma cu o luna si jumatate. “Mai e insa timp”, a punctat guvernatorul BNR.