Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 7 aprilie 2025

Data publicării: 17.04.2025

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Alexandru Nazare, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au evidențiat evoluția oscilantă a ratei anuale a inflației din primele două luni ale anului 2025, arătând că față de nivelul de 5,14 la sută atins în decembrie 2024, aceasta s-a redus mai puțin decât s-a anticipat, la 5,02 la sută în februarie, dată fiind accelerarea pronunțată a creșterii prețurilor energiei și a prețurilor administrate, ce a contrabalansat în bună măsură scăderile de dinamică consemnate pe ansamblul perioadei de prețurile alimentelor, produselor din tutun și combustibililor.

S-a observat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reluat descreșterea într-un ritm vizibil mai alert, așa cum s-a previzionat, coborând la 5,0 la sută în februarie 2025, de la 5,6 la sută în decembrie 2024, în condițiile în care scăderea ușoară înregistrată în acest interval de dinamica prețurilor alimentelor procesate, după două trimestre de creștere, a fost însoțită de accelerarea sensibilă a dezinflației pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, ale căror dinamici anuale rămân încă ridicate.

În urma analizei, s-a concluzionat că descreșterea ratei anuale a inflației de bază a fost antrenată  în principal de efecte de bază dezinflaționiste, îndeosebi de cele manifestate la nivelul subcomponentelor non-alimentare, și într-o oarecare măsură de scăderea dinamicii prețurilor importurilor. În același timp, s-a convenit că influențe moderate de sens opus au continuat să vină din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale crescute, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

În acest context, s-au făcut referiri la trendul ascendent al dinamicii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum ce s-a amorsat în toamna anului trecut și s-a prelungit în intervalul ianuarie-februarie 2025, dar mai cu seamă la creșterea pronunțată consemnată de așteptările inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor pe ansamblul trimestrului I. Totodată, s-a sesizat că anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au cunoscut o mică ajustare ascendentă în luna martie, rămânând doar marginal sub limita de sus intervalului țintei, iar venitul disponibil real al populației a continuat să crească într-un ritm susținut în debutul anului, deși sensibil încetinit față de media trimestrului IV 2024, în corelație cu evoluția salariului net real și a transferurilor sociale.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că activitatea economică și-a accelerat peste așteptări creșterea în trimestrul IV 2024, la 0,8 la sută, de la 0,1 la sută în precedentele trei luni, astfel încât excedentul de cerere agregată și-a încetinit probabil tendința de restrângere în acest interval în raport cu previziunile.

Totodată, creșterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației a rămas alertă în trimestrul IV 2024, temperându-se doar ușor față de intervalul precedent, în timp ce formarea brută de capital fix a consemnat o amplă contracție în raport cu perioada similară a anului precedent, contribuind decisiv la scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,7 la sută în ultimul trimestru din 2024, de la 1,2 la sută în trimestrul anterior, au arătat membrii Consiliului.

S-a observat, de asemenea, că evoluția exportului net și-a mărit impactul contracționist în trimestrul IV 2024, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii s-a reamplificat, iar cea a volumului exporturilor a continuat să se adâncească în teritoriul negativ. Deficitul comercial și-a încetinit totuși creșterea în termeni anuali și în acest trimestru – pe fondul ameliorării semnificative a raportului de schimb –, însă deficitul de cont curent și-a accelerat-o puternic, ca urmare a deteriorării severe a balanței veniturilor, inclusiv pe seama fluxurilor de fonduri europene de natura contului curent, au subliniat membrii Consiliului.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au arătat că noile date și sondaje de specialitate certifică stoparea tendinței de detensionare a pieței în trimestrul IV 2024 – dată fiind și menținerea constantă a ratei locurilor de muncă vacante -, și semnalizează o inversare a acestei tendințe, probabil temporară, în primele luni din 2025 și în perspectivă apropiată. Relevante au fost considerate accelerarea creșterii lunare a efectivului salariaților din economie în decembrie 2024 și în ianuarie 2025, precum și scăderea ușoară consemnată de rata șomajului BIM pe ansamblul primelor două luni ale anului, după ascensiunea și cantonarea ei la o valoare medie de 5,7 la sută în semestrul II 2024. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au mărit pe ansamblul trimestrului I 2025, după două trimestre de descreștere, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a corectat integral în același interval scăderea pronunțată înregistrată în ultimul trimestru din 2024, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.

De asemenea, ritmul creșterii salariilor și a costurilor salariale continuă să fie ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut membrii Consiliului, observând că dinamica anuală a salariului brut nominal a mai scăzut în ianuarie 2025, dar a rămas pe palierul de două cifre – inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie și al compensării parțiale de către angajatori a impactului eliminării unor facilități fiscale –, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a reamplificat în debutul anului, la 15,3 la sută, după ce s-a redus considerabil în trimestrul IV 2024.

În același timp, s-a apreciat că decalajele dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare rămân în perspectivă apropiată potențiale surse de presiuni ridicate asupra salariilor și a costurilor cu forța de muncă din mediul privat, inclusiv pe fondul evoluției recente a inflației și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În sens opus ar putea acționa însă politica salarială aplicată în acest an în sectorul public, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au reiterat membrii Consiliului. Totodată, s-a subliniat că riscuri însemnate decurg, inclusiv pe orizontul mai îndepărtat de timp, din incertitudinile și efectele generate de politica comercială a SUA și de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze economia globală și comerțul internațional.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat relativa stabilitate ce a continuat să caracterizeze principalele cotații ale pieței monetare interbancare în lunile februarie și martie 2025, plasate la nivelurile crescute atinse în trimestrul anterior. În același timp, s-a sesizat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au corectat integral în luna februarie creșterea abruptă consemnată în prima parte a lui ianuarie, iar apoi s-au menținut aproape neschimbate, în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare după finalizarea și adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar și pe fondul fluctuațiilor apetitului global pentru risc. S-a arătat că, în această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a repoziționat la jumătatea trimestrului I 2025 și a rămas apoi pe un palier mai înalt, în timp ce, în raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în februarie-martie, recuperând în bună măsură pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americană pe piețele financiare internaționale în acest interval. 

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.

S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului I 2025, ajungând la 9,4 la sută în februarie, de la 8,8 la sută în decembrie 2024, în condițiile în care creditul acordat societăților nefinanciare și-a accelerat creșterea, în timp ce ritmul împrumuturilor populației și-a frânat puternic ascensiunea, în principal ca urmare a intrării pe o pantă descendentă a dinamicii foarte ridicate a creditului în lei pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut marginal, la 69,9 la sută în februarie 2025, de la 70,0 la sută în decembrie 2024.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în luna martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, și urmând să consemneze în trimestrul II o creștere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, care indicau reintrarea acesteia din trimestrul III pe un trend descendent, anticipat să coboare la 3,8 la sută în decembrie 2025 și la 3,1 la sută la finele anului viitor.

Membrii Consiliului au remarcat că ascensiunea din trimestrul II va avea ca resorturi majore efectele de bază asociate ieftinirii substanțiale a energiei în perioada similară a anului trecut, îndeosebi a gazelor naturale – sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie 2024 -, precum și a unor alimente, cu precădere a celor din categoria LFO. S-a sesizat că impactul acestora îl va devansa consistent pe cel anticipat a fi exercitat de efectele de bază de sens opus ce vor continua să se manifeste la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, precum și pe segmentul produselor din tutun, iar temporar și în cazul combustibililor.

Totodată, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei la adresa previziunilor privind inflația înclină puternic în sens ascendent în actualul context, au concluzionat membrii Consiliului, evidențiind incertitudinile și riscurile crescute ce decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, mai cu seamă în semestrul II 2025, inclusiv în contextul reglementărilor în domeniu. De asemenea, riscuri însemnate provin din extinderea protecționismului comercial, cu potențial impact asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În același timp, din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste încă apreciabile pe orizontul apropiat de timp, și în atenuare doar ușoară, au convenit membrii Consiliului, evidențiind perspectiva deschiderii și creșterii deficitului de cerere agregată în semestrul I 2025 la valori mai modeste decât cele previzionate anterior, precum și decalajul de timp necesar manifestării efectelor dezinflaționiste astfel generate, dar și probabila menținere la un nivel de două cifre, deși în scădere, a dinamicii anuale a costurilor salariale din sectorul privat. Efecte dezinflaționiste notabile sunt însă de așteptat pe acest orizont de timp din temperarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, mai lentă, totuși, și de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

În discuțiile referitoare la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că aceasta va deveni probabil mai puțin negativă în semestrul I 2025 decât s-a anticipat în februarie, în condițiile în care noile evaluări indică pentru acest interval creșteri trimestriale ale economiei comparabile cu cele previzionate anterior, dar după o accelerare peste așteptări în trimestrul IV 2024, și în condițiile unor evoluții divergente ale componentelor cererii agregate față de aceeași perioadă a anului precedent, cel puțin în primul trimestru al anului curent.

Astfel, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, consumului privat și-a încetinit probabil semnificativ creșterea în termeni anuali în trimestrul I 2025, în timp ce un aport mărit la avansul PIB este posibil din partea formării brute de capital fix. Evoluția exportului net și-a accentuat însă probabil impactul contracționist, având în vedere că variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a înregistrat în ianuarie o creștere sensibil mai modestă în raport cu trimestrul IV 2024 decât cea evidențiată în cazul importurilor, astfel încât decalajul negativ dintre acestea s-a mărit semnificativ. Drept urmare, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea anuală în prima lună a anului față de trimestrul anterior, însă deficitul de cont curent și-a temperat-o considerabil, sub impactul intrărilor mari de fonduri europene de natura subvențiilor, au semnalat membrii Consiliului.

Incertitudini și riscuri mari continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, făcând referiri la măsurile fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum și la execuția bugetară din primele luni ale anului, dar și la cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.

În același timp, s-a arătat că incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administrației americane și al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze economia globală și comerțul internațional, inclusiv prin creșterea incertitudinii și scăderea încrederii consumatorilor și investitorilor. Membrii Consiliului și-au exprimat în acest context îngrijorarea față de deteriorarea mediului economic internațional.

Totodată, membrii Consiliului au subliniat importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale atât pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, cât și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al conflictelor geopolitice/comerciale și al consolidării bugetare, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.