BNR cere majorări de capital în cazul a 12 bănci din România, în valoare totală de aproximativ 4,15 miliarde lei, în urma testelor de stres aplicate la solicitarea FMI, au declarat pentru NewsIn surse din piaţa bancară.rnrnBăncile trebuie să aducă necesarul suplimentar de capital în două tranşe, prima până la 30 septembrie 2009, iar a doua până la 31 martie 2010.rnrn”Iniţial, stabilisem ca întreaga sumă necesară recapitalizărilor să fie adusă până la finalul lunii septembrie, însă după întâlnirea de la Bruxelles am hotărât să le cerem băncilor până la 30 septembrie suma aferentă lui 2009, iar până la 31 martie suma care reiese din aplicarea testelor de stres pentru 2010″, a explicat pentru NewsIn şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks.rnrnAstfel, băncile trebuie să aducă, în următoarele luni, capital suplimentar, astfel încât să rămână la o rată a solvabilităţii peste 10%, nivel stabilit în mod prudenţial de către banca centrală, în condiţiile în care nivelul minim reglementat este de 8%.rnrnÎn cadrul testelor de stres aplicate la solicitarea FMI, BNR a luat în calcul două scenarii, care arată felul în care ar evolua băncile în cazul înrăutăţirii condiţiilor din piaţă, pe baza câtorva indicatori principali precum creşterea economică, cursul de schimb, inflaţia, dobânda internă, respectiv la lei şi dobânda externă, respectiv pentru valută.rnrnTestele sunt realizate pe 2 ani, 2009 şi 2010, iar referinţa pentru evoluţia principalilor indicatori financiari este finalul anului trecut.rnrnAstfel, testele evaluează necesarul de capital suplimentar raportat la indicatorii de la finalul lui 2008, însă de la începutul acestui an până în prezent o serie de bănci şi-au majorat deja capitalul, inclusiv prin încorporarea profiturilor obţinute anul trecut.rnrnPotrivit surselor citate, pentru recapitalizările solicitate băncilor, BNR ia în calcul un scenariu de bază care aplică prognoze de scădere a economiei cu 4% în 2009 şi un curs mediu de aproximativ 4,4 lei/euro în acest an.rnrn”Scenariul de bază are în vedere scăderea economiei cu 4% în acest an. Pentru cursul de schimb, testul ia în calcul deprecierea cu aproximativ 20% a leului, pe medie, în 2009 şi cu încă 5-6% în 2010″, au mai precizat sursele, pentru NewsIn.rnrnScenariul negativ relevă un necesar de capital de 6,7 miliarde leirnrnAl doilea scenariu, care nu este însă aplicat pentru cerinţele de capital, evaluează calitatea portofoliilor de credite ale băncilor şi a fondurilor proprii în condiţiile scăderii economiei cu 7% în 2009 şi deprecierii cursului cu aproximativ 30% în acest an, respectiv până la o rată medie de aproximativ 4,8 lei/euro.rnrnÎn 2008, cursul mediu a fost de 3,6827 lei/euro, iar calculat pe primele 4 luni ale acestui an, acesta se plasează la 4,2485 lei/euro.rnrnPotrivit surselor citate, în condiţiile scenariului de bază, până la finalul lui 2010 şi fără recapitalizările pe care băncile s-au angajat să le facă, adecvarea capitalului pe întregul sistem bancar ar scădea la aproximativ 9,7%, în timp ce pe scenariul negativ scăderea ar fi mai amplă, până la aproximativ 8%, de la aproximativ 12,3% la sfârşitul anului trecut.rnrnDe asemenea, potrivit celui de-al doilea scenariu, suma necesară pentru a menţine solvabilitatea băncilor peste 10% în 2009 şi în 2010 ar fi de 6,7 miliarde lei, cu 63% mai mare decât în cazul scenariului de bază.rnrnCele nouă bănci-mamă şi reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României (BNR) se vor întâlni din nou peste şase luni să rediscute termenii asupra cărora au căzut de acord marţi, 19 mai, la Bruxelles.rnrnPrincipalele grupuri bancare străine prezente în România, ai căror reprezentanţi s-au întâlnit pentru prima dată la Viena, la sfâşitul lunii martie, cu oficiali ai FMI şi ai BNR sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cardurile Mastercard emise de BRD nu au funcționat la ATM-urile altor bănci și la plățile în magazine, pe parcursul zilei de 11 aprilie 2025. Iar tranzactiile refuzate au fost dublate... detalii
Credit Europe Bank, recent transformată dintr-o bancă românească într-una străină, înregistrată în Olanda, deținută de FibaGroup a magnatului turc Hüsnü Özyeğin, a anunțat că la jumătatea anului își va schimba numele în Nexent Bank, cu scopul de "a oferi servicii bancare moderne, transparente și centrate pe client, atât clienților corporativi, cât și persoanelor fizice". Schimbarea numelui va avea loc "fără niciun impact asupra produselor și serviciilor existente." Am întrebat banca dacă aceasta urmează să devină exclusiv digitală, însă răspunsul a fost negativ: "Nexent Bank nu va deveni o bancă exclusiv digitală, însă va continua să își extindă serviciile digitale, oferind clienților soluții tot mai moderne și eficiente. Dezvoltarea soluțiilor tehnologice este una dintre prioritățile strategice, pentru a oferi clienților o experiență mai fluentă, intuitivă și personalizată." Noul logo Nexent Bank ar putea arăta ca în... detalii
Bancile romanesti si-au majorat anul trecut provizioanele pentru riscuri, precum si valoarea capitalurilor proprii, semn ca devin mai prudente in fata incertitudinilor in crestere. Concret, conform datelor furnizate de Banca... detalii
Banca digitala maghiara Granit Bank s-a extins in Romania cu o oferta de cont si card gratuite, dupa modelul bancii romanesti digitale Salt. Sa facem o comparatie intre serviciile Granit... detalii