BNR a inabusit dezvoltarea pietei IFN-urilor pentru credite online rapide, de valori mici

Niciun IFN (Institutie Financiara Nebancara) nu a mai aparut in acest an pe piata creditelor online de valori mici, pe perioade scurte, dar cu dobanzi foarte mari, care ajung si la 7.000% pe an, dupa ce Banca Nationala a Romaniei (BNR) a impus restrictii dure pentru aceasta activitate, la finalul anului trecut. Ba chiar unele se desfiinteaza, cum este cazul Mindi.ro, care a fost radiata de BNR din registrul IFN-urilor active.

Nu este bine ca BNR a curmat cu norme dure dezvoltarea creditarii online, o piata noua de care avem nevoie, rau este ca Banca Nationala si mai ales Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), nu au reusit sa impuna norme si conduite de creditare corecte si prudente, pentru evitarea supraindatorarii populatiei.

In ultimii trei ani au aparut peste 20 de IFN-uri care acorda imprumuturi online de valori mici, pe perioade scurte, dar cu cu dobanzi foarte mari, care ating si 7.000% pe an, de 700 de ori mai mari decat dobanda pentru un credit bancar, de 10% pe an, determinand supraindatorarea multor persoane, in special a celor cu venituri mici.

Mai ales ca aceste IFN-uri isi promoveaza creditele de o maniera agresiva si inselatoare, promotandu-le celor interesati imprumuturi cu 0% dobanda, pentru ca ulterior sa-i impovareze cu dobanzi si penalitati usturatoare iar apoi sa-i raporteze la Biroul de Credit, reducandu-le astfel sansele de a obtine noi credite de refinantare sau pentru cumpararea unei locuinte.

Responsabila pentru dezvoltarea acestei afaceri in stil pradator este ANPC, care permite IFN-urilor sa-si promoveze creditele cu 0% dobanda, in ciuda faptului ca a recunoscut ca este o practica incorecta.

Piata creditelor online a fost scapata de sub control si de catre BNR, care a reactionat cu intarziere, abia la finalul anului trecut, cand ponderea creditelor acordate de IFN-uri a depasit 10% din volumul total de credite al sistemului bancar.

Astfel, de la 1 octombrie 2017, BNR a modificat Regulamentul 20 din 2009 privind IFN-urile, pe care le-a obligat sa detina capital de 10 ori mai mare decat pana atunci, daca acorda imprumuturi cu dobanzi mari, respectiv 200% pe perioade de maxim 15 zile, 100% pe perioade intre 16 zile si 3 luni si 32,5% pe termene de peste 3 luni.

Plafoanele de dobanda impuse de BNR au fost de peste 10 ori mai ridicate decat dobanzile cu care IFN-urile acordau credite, care porneau de la 1.000% pe an, majoritatea practicand dobanzi de 4.000% pe an, ajungand chiar la 7.000% pe an.

Noile norme BNR nu au determinat IFN-urile sa scada dobanzile, intrucat acesteau erau cele optime din punct de vedere economic pentru aceste tipuri de imprumuturi, dupa cum au subliniat sefii IFN-urilor.

Dimpotriva, dat fiind ca restrictiile BNR majoreaza costurile de functionare ale IFN-urilor, dobanzile au crescut usor, mai ales in cazul firmelor care practicau dobanzi mai mici. (vezi aici detalii)

Mai ales ca noile norme ale BNR impuneau IFN-urilor nu doar cresterea capitalului, ci si intrarea in registrul special al IFN-urilor, in vederea unei supravegheri directe din partea BNR, dupa modelul bancilor, ceea ce inseamna existenta unor angajati responsabili de acest lucru si de sistemele de raportare adecvate, plus respectarea unor norme prudentiale impuse de BNR.

Adevarata problema a IFN-urilor, pe care BNR si ANPC au scapat-o de sub control, nu a fost insa nivelul dobanzii, intrucat valoarea acesteia era, de fapt, mica, dat fiind ca se aplica unui imprumut scazut, pe o perioada redusa, ci problema supraindatorarii unor clienti.

Mai exact, este vorba, pe de o parte, de momirea unor oameni cu credite cu 0% dobanda, care sunt prelungite ulterior de mai multe ori, dar cu dobanzi uriase, de 4.000-5.000% pe an, iar pe de alta parte prin acordarea de imprumuturi unor oameni fara venituri cunoscute sau cu datorii mari.

BNR a relevat ca majoritatea clientilor IFN-urilor, in jur de 700.000, sunt persoane cu venituri necunoscute, care au imprumutat sume totale de 2,5 miliarde lei, conform statisticilor prezentate de Angela Dimonu, sefa reglementarii din cadrul BNR. (vezi aici detalii)

In acest an, BNR a introdus in Registrul Special al IFN-urilor un numar de 31 de IFN-uri, in vederea supravegherii directe, dupa modelul bancilor.

Printre acestea s-a regasit, in februarie 2018, si Mindi.ro, IFN care acum este radiat de BNR din acest registru si in consecinta nu mai acorda credite.

Pe site-ul firmei (vezi foto) se arata ca “momentan nu mai acordam credite si nici nu oferim posibilitatea de a prelungi data scadenta”.